POLITICĂ, EDUCAŢIE/CULTURĂ

Propunerile USR PLUS privind planul-cadru pentru învățământul preuniversitar

Parlamentarii USR PLUS din comisiile pentru învățământ au fost coorganizatori ai unei dezbateri publice, care a avut loc pe 27 ianuarie, cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal teoretic, vocațional, tehnologic, profesional și profesional-dual. Acestea ar urma să definească, începând cu anul școlar 2021-2022, modul în care se finalizează învățământul obligatoriu și primele etape de calificare profesională.

Principiile transmise de USR PLUS privind construirea planurilor-cadru:

  • Este necesar un profil al absolventului care să fie proiectat la realitatea pieței muncii, aflată într-un proces de transformare extrem de rapidă.
  • O discuție riguroasă despre planurile-cadru trebuie să înceapă de la conținuturile învățării și nu de la câte ore alocăm fiecărei discipline.
  • Planul-cadru trebuie să strângă specialiști pe curriculum pentru a construi o programă care să răspundă nevoilor elevilor din viitor.

„Avem nevoie de o abordare integrată și coerentă a planurilor-cadru și mai ales a transpunerii lor în programele școlare. Astfel de decizii trebuie să plece de la o viziune asumată și de la obiective clare privind profilul psiho-educațional, de competențele absolvenților din fiecare ciclu de învățământ și în funcție de filieră. În opiniile primite de la părinți, profesori, elevi, am remarcat câteva teme și nevoi recurente: educația digitală, insistența pe limbile străine, importanța pregătirii pentru viață prin educație civico-politică, emoțională, sanitară, juridică sau financiară”, a transmis Irineu Darău, secretar al Comisiei de Învățământ din Senat, în timpul dezbaterii din Parlament.

În viziunea parlamentarilor USR PLUS, planurile-cadru, aflate în dezbatere, trebuie să fie corelate cu competențele cheie de la nivel european, iar odată cu modificarea curriculei este esențial ca Ministerul Educației să creeze un plan pentru formarea profesorilor.

„E important să ne concentrăm și pe implementare. Conținutul, substanța, orele propuse sunt strâns legate. Încurajez o abordare integrată alături de experți. Pentru perioada imediat următoare sper să avem o dezbatere și pentru probleme de ordin calitativ. Pentru domeniile tehnice, vocaționale, planurile-cadru trebuie să vină cu inovație pe conținut, cu atractivitate, astfel încât să faciliteze transferul teoriei în practică. Noile planuri vin cu discipline noi, corelate cu competențe cheie la nivel european. Însă e necesar să vedem dacă profesorii sunt suficient de pregatiți pentru a le preda. În caz contrar, trebuie să existe un plan pentru formarea acestora”, a subliniat deputatul Andrei Miftode, membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

De reforma în Educație depinde dezvoltarea României, în consecință, elaborarea planurilor-cadru trebuie să urmărească dezvoltarea competențelor necesare ale elevilor conform cu cerințele pieței muncii din viitor. 

„Sper ca această dezbatere să fie prima dintr-un șir lung de discuții despre cum putem rezolva problemele cu care se confruntă Educația. Anul 2020 ne-a arătat câtă nevoie avem de cercetare și inovare, câtă nevoie avem să găsim soluții pentru situațiile neprevăzute. Ne dorim tineri pregătiți pentru câmpul muncii, pentru viitor. Am primit multe contribuții valoroase din partea celor care ne-au scris în ultimele zile, dar și acum, în cadrul acestei întâlniri. De aceste propuneri trebuie ținut cont și ele trebuie integrate în documentul final a ceea ce se va numi, generic – Planuri-cadru”, a subliniat Silvia Dinică, membră în Comisia de învățământ din Senat.

USR PLUS consideră că în elaborarea planurilor-cadru e necesar să fie ascultată și vocea  ONG-urilor, profesorilor, asociațiilor, și a tuturor celor care creează deja materiale de educație non-formală și care urmăresc dezvoltarea competențelor din viitor ale elevilor. Doar prin colaborare și deschidere către nou, se pot obține cele mai bune soluții privind crearea planurilor-cadru.

„Stabilirea programului educațional este o MISIUNE care poate fi dată doar pe mâna experților – nu a politicienilor, indiferent de culoare, și nu a doar unei părți din ecosistemul educațional. Reforma în educație nu se poate tranforma niciodată într-un concurs de popularitate. Cheia de boltă a proiectării nu stă în cea mai bună medie a solicitărilor – ci într-un foarte bun echilibru între rigid – trunchi comun, obligatoriu și componenta flexibilă – cea care are în vedere trasarea elementelor de planuri-cadru ce trebuie să țină cont mai ales de competențele viitorului. Elevii nu se pregătesc pentru azi sau pentru mâine, ei se pregătesc să învețe o viață întreagă”, a conchis Ștefan Pălărie, membru al Comisiei de învățământ din Senat.

Propunerile privind planurile-cadru puse în dezbatere de Ministerul Educației pot fi consultate aici: https://www.rocnee.eu/programescolare/05-01-2021-planuri-cadru.html