Comisiile reunite de buget, industrie, economie și administrație ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, în ședință comună, un raport cu amendamente la Legea offshore, cu 31 de voturi „pentru“, 10 „împotrivă“ și patru abțineri.
Dezbaterile au durat șase ore și au fost marcate de tensiuni, deputații ridicând tonul în mod repetat unii la ceilalți și chiar adresându-și jigniri, atmosferă care a dus la părăsirea ședinței de către reprezentații Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), care au acuzat faptul că nu li s-a permis să își spună punctul de vedere și că nu au primit amendamentele prezentate.
„Noi am solicitat în repetate rânduri, după ce a fost votată în Senat, să primim amendamentele prezentate astăzi (marți, n.r.), nu am avut niciun răspuns, de aceea ne este foarte greu să avem o poziţie acum, ne trebuia un timp rezonabil pentru o analiză pentru a putea să vedem cum vor impacta aceste amendamente industria offshore“, a spus directorul executiv al Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), Dan Roşu, la ieșirea din ședința comisiilor reunite.
La rândul său, Opoziția a acuzat Puterea că nu a pus pe masă un studiu de impact și că nici nu a prezentat o evaluare clară a resurselor, precum și cât ar urma să câștige statul român în urma acestei legi. „PNL a insistat pentru o poziție clară a Ministerului Finanțelor, unde sunt cele două studii pe această lege? Eu nu le-am văzut și nu putem merge legați la ochi în fața unei negocieri“, a spus deputatul PNL Pavel Popescu.
„Legea aceasta a avut un parcurs destul de neclar (…) Încă de când a ajuns în Parlament, nu a fost dezbătută într-o manieră corectă, să vedem noi toți ce avem de câștigat din exploatarea gazelor din Marea Neagră“, a declarat, la rândul său, deputatul USR Cristina Prună.
„Noi nu avem, astăzi, legat de acest proiect, date exacte, calcule economice precise pentru a fundamenta o poziție corectă. Prin modul în care ați promovat această lege ați ratat o șansă să vorbim despre un proiect economic sănătos pentru România“, a concluzionat deputatul liberal Lucian Bode.
Atât USR, cât și PNL a criticat faptul că în promovarea acestui proiect de lege a primit doar interesul unui singur om, făcând aluzie la liderul PSD, Liviu Dragnea.
„90% din oamenii din această cameră habar nu au ce vor vota, pentru că informațiile de bază nu există, statul român nu există la masă, există un singur om la această masă (n.r. – arătând către Iancu). Sunteți, în esență, un samsar care a bătut palma cu Dragnea și sunteți, alături de majoritatea, carne de tun pentru a legitima un demers care nu are nicio legitimitate“, i-a spus deputatul USR Tudor Benga lui Iulian Iancu.
În același timp, Opoziția a criticat PSD pentru că a trimis amendamentele cu doar două ore înainte de dezbatere și a insistat asupra faptului că niciun membru al Guvernului nu a fost prezent în sală.
Tensiunile au atins cote înalte în momentul în care Varujan Vosganian, liderul deputaților ALDE, a ales părăsească sala după o serie de contraziceri dure cu președintele Comisiei pentru industrii și servicii, Iulian Iancu, acuzându-l că a transformat dezbaterea într-o „improvizație”.
„Bănuiesc că nu ați lucrat la aceste amendamente cu Guvernul, din moment ce nu are un punct de vedere. Nu s-a mai întâmplat să se modifice prevederi fiscal-bugetare fără calcularea impactului bugetar. E straniu că noi votăm o lege cu atâtea modificări, la o lege pe care am votat-o în urmă cu două luni. Cât de serioși suntem dacă după două luni avem atâtea modificări?“, a reclamat Vosganian.
De cealaltă parte, Iancu susține că modificările adoptate marți vor permite statului român să își mențină în totalitate veniturile și avantajele dobândite prin varianta legii din iulie, „ba, mai mult, să obținem și venituri suplimentare”.
„Noutățile sunt legate, în primul rând, de interzicerea unor eventuale duble deduceri. A doua importantă modificare: am convenit în text ca să nu existe niciun risc în ceea ce privește șansa Guvernelor, de după acest Guvern, să își modifice politica fiscală astfel încât, dacă prețurile în piața international vor crește, dacă piața românească va fi extreme de atractivă și veniturile pe care operatorii le-ar putea încasa ar putea să fie foarte mari, atunci Guvernul de la momentul respectiv să își poată reanaliza repartizarea eventualelor venituri suplimentare.
Am stabilit astăzi ca ceea ce înseamnă investiții să fie deduse de la momentul 0 în care investitorul a încheiat acordul și a început lucrările, în cadrul programului stabilit în baza acordului, până la momentul finalizării în totalitate. Însă nu am permis ca ele să fie, pe de-o parte, supuse unui program conform legii contabilității, respectiv de amortizare, și conform acestei legi, unei scheme specifice de deducere – adică nu pot fi două scheme de deducere aplicate aceleiași investiții.
O altă modificare a fost aceea de a diminua deducerea din impozit la maximum 30% și nu 60%, cum era înainte”, a detaliat preşedintele Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu.
Concret, principalele amendamente adoptate, marți, au fost următoarele:
- Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore;
- Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier.
- Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi;
- Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
- a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
- b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
- c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
- d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
- e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
- f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
- g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
- h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
- i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”.
Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinația venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a sistemului national de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului.
Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de lege merge în plenul Camerei Deputaților pentru a primi votul final.
