Rectificarea bugetară 2018. Venituri supraestimate și cheltuieli subestimate

Autor: Anca Dragu

Rectificarea bugetului general consolidat este o corecție determinată de o slabă planificare financiară, întrucât, inițial, la construcția bugetară veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile subestimate, mai cu seamă pe componenta salariilor din sectorul public și a asistenței sociale.

Prin raportare la bugetul inițial aprobat, rectificarea bugetară majorează atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC), iar deficitul nominal crește cu 1.1 miliarde de lei, până la 28 de miliarde de lei. Prin rectificare se suplimentează preponderent veniturile din impozite indirecte cu 2,8 miliarde de lei (TVA și accize), iar cheltuielile privesc mai cu seamă fondul de rezervă al guvernului, cheltuielile de capital, altfel destul de scăzute pe primele opt luni, precum și cheltuielile cu bunuri și servicii.

Ținând cont de evoluția indicatorilor macroeconomici ce indică o decelerare a economiei, este posibil ca estimarea creșterii „spectaculoase” a Produsului Intern Brut de 5,5%, respectiv 945 de miliarde de lei, de care s-a ținut cont la construcția bugetului general consolidat, să nu fie realistă, așa încât majorarea cheltuielilor publice, fără un grad de colectare mai mare, va conduce la o cronicizare a deficitului bugetar. De asemenea, remarcăm că cheltuielile bugetare nu reflectă susținerea vreunei politici de natură structurală care să susțină dezvoltarea.

Sub aspectul legalității, în aplicarea Art.119 din Constituția României, Art.4 lit.d) pct.5 și 6 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede ca această autoritate administrativă autonomă să avizeze propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum si alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Art. 9 alin.(1) din Legea nr.24/2000, „în cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării. Totodată, Art.31 alin.(3) din Legea nr.24/2000 prevede expres că „forma finală a instrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Curţii de Conturi sau Consiliului Economic şi Social”. Prin urmare, există obligativitatea legală a solicitării avizului CSAT, cât și a obținerii acestuia, aspecte pe care le-a semnalat și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 17/21 ianuarie 2015 (pct.41 si pct.42).

Or, constatăm că membrii Guvernului României au încălcat dispozițiile Art.1 alin.(5) din Constituția României, potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, precum si Art.4 lit.d) pct.6 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Art. 9 alin.(1) și Art. 31 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce constituie un abuz.

Din perspectiva managementului financiar, rectificarea continuă practica ignorării regulilor de reponsabilitate fiscală, adoptate la nivel european în scopul întăririi disciplinei financiare și protejării climatului economic pe termen mediu și lung ce au fost transpuse în legislația națională prin Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare încă din anul 2010.

Cheltuielile obligatorii – salarii și asistență socială – trebuiau estimate corect și integral bugetate la începutul anului, astfel încât deficitul bugetar – în termeni nominali și reali – să se mențină pe parcursul anului.

Guvernul PSD-ALDE ignoră nu doar regulile și principiile europene în materie de politică fiscală, ci și regulile elementare de programare bugetară. Un exercițiu bugetar se întinde pe toată durata unui an calendaristic, însă, din textul Ordonanței de urgenţă (cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018), reiese clar faptul că, până la finalul anului, în buget nu mai sunt fondurile necesare pentru plata unor cheltuieli fundamentale, cum ar fi:

  • plata majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2018;
  • asigurarea funcționării unor instituții publice până la sfârșitul anului;
  • asigurarea fondurilor necesare pentru achiziționarea de echipamente medicale;
  • asigurarea fondurilor necesare pentru programe și acțiuni de sănătate;
  • asigurarea sumelor necesare pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și rambursarea accizei la carburanți pentru transportatori;
  • asigurarea de fonduri pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale;
  • asigurarea sumelor pentru plata pensiilor militare de stat și pentru asigurarea mobilității terestre și înzestrarea cu echipamente și mijloace pentru combaterea criminalități.

În acest context, nu ignorăm declarația halucinantă a ministrului Finantelor publice. La sfârșitul lunii august, domnul Teodorovici declara  că „este iresponsabil să spui că nu sunt bani de pensii și salarii”. Or, noi constatăm că guvernul sa află exact în această situație.

Avem încă o dovadă că acest al treilea Guvern PSD-ALDE este cel mai ineficient si cel mai toxic dintre toate guvernele post-decembriste, unul care sacrifică cu bună știință sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice pentru a proteja interesele pe termen scurt ale unei găști restrânse.

Conform datelor publicate de Consiliul fiscal, în structura BGC se observă o creștere a veniturilor și a cheltuielilor cu 8,82 de miliarde de lei, respectiv 9,93 de miliarde de lei. Astfel, deficitul se adâncește față de estimarea inițială cu încă 1,1 miliarde de lei.

Cele mai importante modificări, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Fiscal, sunt:

Pe partea de venituri:

  • Continuarea trend-ului de scădere a veniturilor fiscale (taxe și impozite cu o colecare certă), cu 2,1 miliarde de lei, din care:
    • TVA și accizele scad cumulat cu 3 miliarde de lei față de estimarea bugetară inițială, deși consumul a continuat să crească și în acest an (6,4% în primele 7 luni[1]). Această ineficiență/incapacitate de colectare a ANAF reflectă o slabă colectare și, posibil, o creștere a evaziunii fiscale;
    • Încasările din profit și venit per total cresc cu 0,5 miliarde de lei, mai mult datorită creșterilor salariale din sectorul privat și cel bugetar decât profitabilității mediului de afaceri.
  • Cea mai importantă nerealizare, însă, se referă la sumele primite de la UE, unde nerealizarea este de circa 6 miliarde de lei. Conform CF, subperformanța este încă și mai ridicată la nivelul fondurilor structurale și de coeziune, unde execuția semestrială a BGC relevă venituri de 1,5 miliarde de lei, comparativ cu o estimare pe întregul an, de 10,7 miliarde de lei, respectiv 14% din estimare. Trebuie din nou notat faptul că imaginea execuţiei BGC a fost alterată încă de la începutul anului 2017 prin introducerea în buget a subvenţiilor destinate agricultorilor pentru a masca gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene de coeziune.

Pe partea de cheltuieli:

  • Cheltuielile de personal cresc cu peste 5 miliarde de lei, chiar cu aproape 6 miliarde după modificarea primului proiect de rectificare bugetară, în condiţiile în care salariile în sectorul bugetar le depăşesc clar pe cele din sectorul privat și se creează distorsiuni mai cu seamă în cazul profesiilor concurente în piața muncii, prin migrare în sectorul public;
  • Cheltuielile cu asistenţa socială (inclusiv pensiile) cresc cu circa 2 miliarde de lei. Acestă creştere trebuie comparată cu creşterea sumelor alocate pensiilor de serviciu (asa-numitele „pensii speciale”), care cresc la rectificare cu circa 1 miliard de lei;
  • Cheltuielile cu investiţiile scad cu 1,1 miliarde de lei, în condiţiile în care (excluzând achiziţia de tehnică militară de la începutul anului) acestea au ajuns la un minim istoric, iar România este pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii;
  • Alte transferuri cresc cu 1 miliard de lei, în mare parte deoarece Guvernul PSD-ALDE nu a bugetat integral sumele necesare contribuției României la bugetul UE.

Analizând datele din prima rectificare bugetară, devine evident faptul că presiunea pe mediul privat va crește în lunile următoare pentru ca statul să colecteze miliardele în plus estimate ca venituri în următoarele patru luni. Aceste venituri suplimentare, dacă vor fi colectate, nu vor finanța proiecte de investiții care să ajute la creșterea competitivității economiei românești, ci vor fi pompate în promisiunile electorale ale PSD-ALDE. De asemenea, există riscul amplificării efectului de evicțiune, întrucât statul se va împrumuta mai mult de la bănci în detrimentul economiei reale. Corelativ, expunerea activelor bancare pe împrumuturile acordate statului va crește.


[1] Față de perioada similară a anului precedent

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.