POLITICĂ, ECONOMIC

“Revenirea la muncă”. Propunerile USR pentru salvarea locurilor de muncă în România

Uniunea Salvaţi România propune, spre dezbatere publică, un pachet de măsuri pe care statul ar putea să le adopte în perioada următoare pentru a salva cât mai multe locuri de muncă şi, implicit, pentru a salva de la faliment nu doar afaceri, ci şi familii întregi care depind de veniturile celor care muncesc.

“Propunerea pe care am lansat-o astăzi în dezbatere publică este un instrument de prevenire a riscului de şomaj în contextul pandemiei de COVID-19, care a afectat puternic economia. Scopul este de a păstra locuri de muncă şi a încuraja revenirea la activitatea economică, astfel încât să ne apropiem de ceea ce aveam înaintea declanşării crizei de sănătate publică şi crizei economice. Filosofia este următoarea: pentru cât lucrează angajatul din norma sa de lucru va fi plătit de
angajatorul său, iar diferenţa este suportată de stat într-o mare măsură. Se pune întrebarea legitimă: care este numărul angajaţilor care ar putea beneficia de
această măsură? Noi am analizat trei scenarii posibile. Primul vizează 550.000 de persoane, câte erau în 14 mai, ultima zi a stării de urgenţă, în şomaj tehnic. Al
doilea scenariu vizează 1.118.000 persoane, câte persoane s-au aflat, în total, pe perioada stării de urgenţă în şomaj tehnic. Al treilea scenariu vizează 2.118.000
persoane. Impactul bugetar pentru o durată de şapte luni, presupunând o scădere în timp atât a numărului de angajaţi beneficiari, cât şi a fracţiei de normă de lucru
pe care o va sprijini statul, variază între 1,56 miliarde lei şi 5,97 miliarde lei, în funcţie de scenariul pus în practică”, explică deputatul USR Cristian Seidler.

“Ideea este ca statul să nu-ţi ia cu o mână şi să-ţi dea cu alta – sau să-ţi împrumute cu alta, aşa cum este în cazul IMM Invest -, ci să încurajeze munca. Este
important să dăm mediului privat capacitatea de a suporta şocul provocat de pandemia de COVID-19 şi de schimbarea structurii cererii. Statul nu trebuie să blocheze sau să frâneze această ajustare a afacerilor, ci să ajute să se producă cât mai lin cu putinţă, în aşa fel încât veniturile oamenilor să nu fie afectate. Şi asta face propunerea noastră: ajută ca oamenii să nu aibă un şoc asupra salariului chiar dacă le scade norma de muncă. Instrumentele din propunere vin în conjuncţie cu ‘Zero taxe pe salariul minim. Statul trebuie să strângă şi el cureaua şi să vină în ajutorul firmelor şi al angajaţilor, adică în ajutorul mediului privat, care este motorul
economiei”, declară şi deputatul USR Claudiu Năsui.

Propunerea de politici publice, redactată şi prezentată de deputaţii USR Cristian Seidler şi Claudiu Năsui, este construită pe necesitatea ca angajatorii să fie
încurajaţi să menţină cât mai multe locuri de muncă şi să-i readucă la lucru pe angajaţi.

Pachetul conţine trei seturi de măsuri:

– Ajutor financiar nerambursabil şi împrumuturi pentru susţinerea plăţii salariilor;

– Modificarea legislaţiei muncii în scopul flexibilizării şi debirocratizării relaţiilor de muncă;

– Schimbarea atitudinii statului faţă de angajaţi şi angajatori, dintr-una preponderent punitivă spre una de îndrumare şi susţinere a contribuabililor.

Ajutorul financiar nerambursabil şi împrumuturile pentru susţinerea plăţii salariilor ar urma să se acorde pe o perioadă cuprinsă între 1 lună şi 7 luni, pentru personalul angajat la data de 1 martie 2020 şi ar urma să acopere până la 66% din valoarea salariului brut. Jumătate din sumă ar urma să fie acordată sub forma
ajutorului financiar direct, jumătate, sub formă de împrumut fără dobândă, condiţia fiind ca angajatul să lucreze cel puţin 20% din norma sa contractuală (echivalentul a aproximativ o zi pe săptămână).

În acest fel, angajatul va avea, pentru început, un venit de 86% din salariul său de bază. Pe parcurs, venitul poate creşte pe măsură ce creşte şi durata timpului
lucrat.

În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei muncii, USR propune modificarea Codului Muncii în sensul flexibilizării prevederilor privind programul de lucru, durata timpului de lucru şi a locului desfăşurării muncii. De asemenea, Telemunca ar trebui introdusă în Codul Muncii şi ar trebui să fie simplificată, astfel încât să fie permisă activitatea de la distanţă a angajaţilor chiar şi pentru o zi pe săptămână, iar decizia să poată fi luată de la o zi la alta, fără încheierea de acte adiţionale
cu câte 10 puncte.

USR consideră că ar trebui să fie revizuită şi legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă, astfel încât susţinerea instructajelor şi chiar verificarea
cunoştinţelor să se poată realiza prin mijloace electronice.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte schimbarea atitudinii faţă de contribuabili, statul trebuie să înţeleagă că rolul său este de sprijin. Funcţionarii statului, în
special cei cu atribuţii de îndrumare şi control, ar trebui să fie direcţionaţi spre întocmirea de planuri de remediere, iar eventualele sancţiuni contravenţionale pot
fi, mai ales la prima abatere, avertismente, nu amenzi împovărătoare.

Tot în scopul încurajării muncii în România, USR a propus, de altfel, încă din noiembrie 2019, conceptul “Zero taxe pe salariul minim”, care presupune scutirea de taxe şi impozite a primilor 2.230 de lei din salariu, astfel încât fiecare angajat să rămână cu 830 de lei în plus.

Detalii despre pachetul de măsuri pe site-ul USR: https://www.usr.ro/wp-content/uploads/2020/05/[email protected]