România poate funcționa perfect cu 8 județe

Autor: Alin Seserman

În ultimii 10 ani s-a discutat mult despre reorganizarea administrativă, au fost prezentate (fără o analiză socio-economică) diverse propuneri în privința unei noi arhitecturi administrative, care să eficientizeze activitatea din sistemul public, pentru a reduce cheltuielile publice și pentru a se absorbi banii europeni mult mai ușor. Niciun guvern nu a avut curajul să treacă la fapte. Singura încercare a fost în 2011, însă guvernul Boc nu a avut susținere parlamentară.

Ţări ca Polonia sau Germania funcţionează mult mai uşor, fiindcă au aceste guverne regionale, care preiau mare parte din guvernele naţionale şi decid în majoritatea problemelor.

Sunt câteva lucruri esențiale care trebuie analizate și ulterior asumate ca propuneri concrete pentru o schimbare în bine a actualei situații.

  1. Este nevoie de o nouă organizare administrativă?
  2. . Cum poate fi realizată?
    3. Câte entități vor fi (județe, regiuni)
    4. Ce avantaje sunt?
    5. Cetățenii vor fi afectați?
    6. Se vor reduce cheltuielile statului?
    7. Noile entități vor funcționa în regim autonom?
    8. Cine le vor conduce?
    9. Ce se va întâmpla cu funcționarii din aparatele de lucru ale consiliilor județene?

Actualele consilii județene şi instituţiile prefecturale nu își mai justifică existența. E limpede pentru toată lumea că organizarea teritorial-admistrativă de astăzi nu corespunde unui model de dezvoltare eficient. O regiune care cuprinde în jur de 2 milioane de locuitori se poate organiza foarte bine economic și social.

Județele de astăzi n-au o identitate proprie. Ele au fost formate artificial prin lipirea sau dezlipirea unor comunități de structura existentă la vremea respectivă și care corespundea modelului centralizat al anului 1968. Sigur că astăzi politicienii ne spun, cu fiecare ocazie, că sunt mândri că aparțin județului din care fac parte, însă totul ține de o latură populist-naționalistă. Nu văd de ce ar fi mândri părinții și bunicii noștri că fac parte din județul Bistrița-Năsăud atâta timp cât ei s-au născut și au trăit în raionul Someș sau Năsăud. Suntem mândri fiecare de locul unde ne-am născut, unde am trăit, însă aparținem unor comunități, unele cu istorie de peste 500 de ani.

Comuniștii și-au făcut calculele pentru a controla politic cât mai eficient întreaga țară. Nu existau atunci nici măcar rațiuni economice.

Astăzi nu este necesară organizarea unui referendum pentru un proces general de reorganizare administrativa, aplicat la nivel national.

Reorganizarea administrativ-teritoriala este posibilă prin recunoașterea personalității juridice în cazul celor opt regiuni de dezvoltare existente, fără modificarea Constituției.

Propunerea are cel puțin câteva avantaje:

  1. Cetățeanul nu va trebui să facă niciun km în plus pentru a obține actele necesare.
    2. Birocrația va fi redusă și simplificată.
    3. Se vor reduce mult costurile cu funcționarea statului
    4. Va fi mai puţină corupție.
    5. Absorbție mai bună a fondurilor europene.

Există la ora asta 8 structuri fără personalitate juridică, dar care, în baza legii, au un anumit statut, de ONG. Ceea ce se poate face fără modificarea Constituției este ca acestor regiuni să le fie recunoscută personalitatea juridică.

Județele, în structura actuală, sunt prea mici pentru a cere fonduri mari de la UE. Dacă ţara ar fi împărţită în judeţe mai mari, am putea atrage în fiecare judeţ mare chiar și 3-4  miliarde de euro pe un exercițiu financiar al UE.

Este nevoie, fireşte, fiindcă actualele consilii județene au fost concepute pe organizarea unui stat socialist, cu o economie centralizată, fără afaceri private şi libertăţi economice.

Astăzi un președinte de consiliu județean modernizează drumul național de la est la vest iar vecinul său de la sud la nord. Nu există corelări între obiectivele care ar acoperi o zonă mai întinsă. În felul acesta avem partii de schi în fiecare județ și nu domenii schiabile adevărate. O entitate mai mare își va fixa mult mai eficient obiectivele. Vor stabili dacă au nevoie de un elicopter SMURD, dacă e nevoie de un stadion la un milion de locuitori sau două, dacă potențialul unei zone e foarte ridicat din punct de vedere turistic, se vor concentra resurse mari pentru a atrage turiști (ex. Colibița).

Astăzi, aceste entităţi sunt eminamente politice, conduse de baroni locali, care deţin un control politico-administrativ (chiar economic) uriaş pe întreg teritoriu pe care îl conduce. Consiliul judeţean este o suprastructură, care nu are un obiect bine definit şi care coordonează instituţii care se pot coordona singure. De altfel, muzeele judeţene, bibliotecile judeţene, centrele de cultură judeţene se conduc singure. Conducerea consiliilor judeţene exercită doar un control politic asupra acestor instituţii care este foarte dăunător. Primăriile, comunităţile locale nu beneficiază de niciun fel de ajutor din partea consiliilor judeţene, dimpotrivă, banii care ar trebui să vină de la ministerul de finanţe în baza unor criteria de suprafaţă, populaţie, şcoli etc, vin de la conducătorii CJ-urilor pe criterii politice. Eşti cu mine, primeşti, dacă nu, nu. Nu în ultimul rând, drumurile judeţene, companiile de apă şi alte entităţi subordinate îşi fac treaba singure.

Oricum până în 2024 vor fi asfaltate toate drumurile judeţene, iar în proporţie de peste 95% din populaţie va avea acces la apă şi canalizare, deci obiectul “muncii” lor, dispare. E valabil pentru majoritatea primăriilor, care rămân fără activitate.

Funcţionarii nu vor fi afectaţi. Ei se vor regăsi în alte instituţii, unii vor merge în zona privată, iar alţii vor fi preluaţi în noile structure regionale. Vor rămâne unităţi de management pentru implementarea Master planurilor de apă-canal, deşeuri, transport public.

 

Recommended For You

About the Author: Seserman Alin