România se află în pragul unei dictaturi

Autor:  Robert Gabriel Ciobanu

Cine a urmărit fie și în trecere faptele din ultimele luni, poate consimți. În mod normal, problema politică prin care trecem nu este treaba generației noastre. Nu noi am produs-o, nu noi avem mijloacele necesare să o rezolvăm și nu noi avem datoria să acționăm. Noi suntem numai principalii subiecți asupra cărora se răsfrâng consecințele crizei politice. Și cei care avem de suportat cele mai mari costuri, raportat la celelalte categorii sociale din țară. Nu este lupta noastră și nu este momentul ca noi să ieșim în față.

Dacă e să ne consolăm, fiecare generație a trecut printr-o formă de dictatură sau autoritarism politic. Nu suntem nici prima generație, nici ultima. Generațiile moștenesc nu doar eforturile colective ale celor dinaintea lor, dar și costurile deciziilor acestora.

Însă putem învăța câte ceva din experiența generației care acum își dispută rolul în istorie (desigur, generațiile nu sunt entități colective, ci categorii sociale formate din oameni; în cadrul actualei categorii, rolurile se împart între hoți și proști):

1) Aceia dintre noi care vor să ocupe funcții de decizie publică în anii următori trebuie să învețe să acționeze; politica este arta acțiunii; politica este despre agenți care acționează. Agenți care au strategii. Un om politic decriptează strategia celuilalt, o contracarează și urmează propria strategie.

2) Nu există salvatori externi. Instituțiile și organizațiile internaționale funcționează atât timp cât statele membre acceptă să colaboreze într-un cadru legal comun. Când nu mai vor, instituțiile internaționale nu mai pot face mare lucru. Uniunea Europeană nu poate face nimic regimului politic actual din România. Și nici nu va putea. Orice instituție internațională este lipsită de forța de a impune normele juridice.

3) Între oameni politici și activiști sociali este o diferență de natură. Jumătate din opoziția politică e formată din activiști sociali. Oameni bine intenționați, dar lipsiți de intuiție și simț politic. Iar la următoarele alegeri, alianța politică a activiștilor sociali și birocraților riscă să devină principala forță de opoziție. Spun riscă pentru că aceasta e calea sigură către eșec.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.