„Românii au nevoie, pentru a fi patrioți, de încredere în țara lor, pentru a-și recâștiga demnitatea“

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+), Dacian Cioloș, a explicat, marți, la Bruxelles,  în fața a 300 de susținători, de ce anul 2019 reprezintă un moment-cheie pentru România în ceea ce privește poziționarea sa în Uniunea Europeană.

„Țin minte că procesul ăsta de negociere și de pregătire a aderării (la Uniunea Europeană, n.r.) a dezvoltat sentimentul că Europa este o mare mașinărie care impune niște lucruri și că România nu are altceva de făcut decât să se supună acestei mașinării și să ia în considerare ce impune Europa. Aceste idei care au fost promovate nu au făcut decât să întărească niște complexe care s-au dezvoltat în societatea românească după Revoluție: că «suntem izolați, că ne prea ne bagă lumea în seamă, că nu avem nicio putere de a influența lucrurile din jurul nostru și că nu avem decât să ne supunem celor mai puternici decât noi». Și sentimentul ăsta a creat o stare de pesimism după aderare. Țin minte că și liderii politici amplificau, în acea perioadă, pentru că «dădea bine». În loc să încerci să înțelegi mecanismele astea și să joci rolul de politician ca să propui alternative, e mult mai ușor să te culci pe o ureche”, a declarat Dacian Cioloș, marți seară, la Bruxelles, în cadrul unei noi ediții a evenimentului RO100 Dialog, care a avut în centru dezbaterea „Decizii cruciale pentru România în 2019“.

Dacian Cioloș a punctat faptul că „soluția la defetismul ăsta e să începem să ne asumăm rolul de cetățeni europeni, să înțelegem ce e Europa, cum funcționează și cum ne putem juca rolul în Europa”. „Iată că anul viitor e un moment-cheie, din punctul acesta de vedere, pentru toți defetiștii aceștia care, dacă au fost și sunt de bună-credință, pot dovedi că au idei și că pot să susțină punctele de vedere ale României și pot să propună Uniunii Europene o Românie care, de la periferia geografică, ajunge în centrul Europei și joacă acest rol central. E pentru prima oară când România are la dispoziție foarte multe instrumente pentru a-și juca acest rol central în Europa”, a punctat fostul premier.

În acest context, Dacian Cioloș a adus în discuție importanța summitului care se va desfășura la Sibiu, care va lua în discuție viitorul Uniunii Europene: „Este un consiliu european important, pentru că de acolo s-ar putea să iasă câteva idei care să marcheze reforme instituționale și o refondare a Uniunii Europene, în contextul în care vedeți că suntem în faza de a finaliza BREXIT-ul, care va marca istoria Uniunii Europene, și, ca să fie tabloul complet, în aceeași perioadă, în primele șase luni, vom avea alegerile europarlamentare“.

Fondatorul Mișcării România Împreună (RO+) a subliniat faptul că România se va afla în centrul atenției, la nivel european, prin faptul că va asigura Președinția Consiliului Uniunii Europene și pentru că va organiza la Sibiu această dezbatere. „Știm că țara gazdă are tot timpul un rol mai important decât celelalte, dacă știe să joace. Apoi vom avea alegerile europarlamentare, care creează oportunitatea unor dezbateri pe subiecte de actualitate. Pornind de la observația că Europa are nevoie de ameliorarea funcționării și că BREXIT-ul e o consecință a acestui fapt, sunt două modalități de a aborda această problemă – sunt unele forțe care spun «trebuie să ne gândim cum putem ameliora funcționarea Europei, întrucât credem în proiectul european» și sunt celelalte forțe care spun «lucrurile nu funcționează în Uniunea Europeană, ne trebuie mai multă independență la nivel național, lăsați-ne să decidem noi ce facem acasă», deci o slăbire a Uniunii Europene”, a explicat Dacian Cioloș.

În viziunea sa, România ar trebui să ia în considerare următoarea provocare: „Perioada asta de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene înseamnă scoaterea la lumină și punerea în evidență și mai mult a dezbaterii din România, pe marginea unor subiecte de interes european, pe care România va trebui să le gestioneze. Ce ar fi ca noi, cei care știm cât de cât cum funcționează UE, să folosim acest moment când presa – vrem, nu vrem – va pune în evidență procesul de dezbatere european, ca să explicăm cum funcționează Uniunea Europeană, cum se iau deciziile? Inclusiv să ținem pe agenda dezbaterii publice câteva teme mari, în jurul cărora se vor concentra discuțiile – bugetul european, migrația, strategia energetică – și să prezentăm miza lor pentru UE și România”.

Totodată, Dacian Cioloș a precizat că formațiunea sa ia în calcul să găsească o modalitate prin care să implice societatea civilă în ceea ce va însemna summitul de la Sibiu: „Ne gândim să identificăm câteva soluții vizavi de modul în care prioritățile europene sunt stabilite printr-o conectare mai bună la realitățile din teren și printr-o conectare mai bună cu cetățenii. Cred că ar fi o oportunitate să organizăm un eveniment în preajma acestui summit la Sibiu, în care să punem laolaltă aceste idei și pe care să le avansăm președintelui României și celor care vor participa la acest summit”.

În ceea ce privește campania pentru alegerile europarlamentare, Dacian Cioloș a punctat faptul că RO+ dorește să vină cu un mod de abordare care să integreze și să combine două noțiuni importante: spiritul patriotic și cel european: „Românii au nevoie, pentru a fi patrioți, de încredere în țara lor, pentru a-și recâștiga demnitatea, dar lucrul acesta trebuie făcut într-un mod deschis și vrem să promovăm un patriotism deschis, prin care să îți afirmi valorile și principiile tale, ceea ce îți conturează demnitatea și să le împărtășești cu ceilalți. Cred că nu există o ocazie mai bună decât o campanie electorală pentru alegerile europarlamentare să găsim motivele pentru care să putem fi mândri că suntem români și europeni, în același timp. Lucrul acesta trebuie explicat românilor, cu motive și cu argumente, într-un mod cât mai practic și direct”.

Întrebat cum își poate promova România interesele în timpul Președinției Consiliului UE, Dacian Cioloș a explicat că, „dacă România avea interese, care erau deja exprimate, ele ar fi trebuit să fie deja pe masa UE, cu niște propuneri legislative, care să fie discutate deja în consiliile informale de miniștri. Interesele României pot converge cu altele, ale statelor membre, și pot să devină propuneri europene. Nu trebuie să stai ascuns și să fluieri de pe margine și să spui că Europa nu ține cont de ele, ci trebuie să le pregătești. Asta ar fi presupus ca, în ultimul an și jumătate, miniștrii României să petreacă jumătate din timpul lor în capitalele europene, să discute cu omologii lor sau să organizeze întâlniri informale, prin care să pună pe masă aceste subiecte și să propună materiale, care să fie decise acum de consiliile de ministri. Asta e modalitatea pragmatică prin care interesele României pot fi promovate, nu fluierând de pe margine și plângându-te că pe noi nu ne bagă nimeni în seamă”.

În același timp, întrebat despre cum poate România să își crească influența tehnică și strategică, Dacian Cioloș a precizat că cele două lucruri sunt legate între ele și a enumerat câteva dintre măsurile propuse de guvernul său, în 2016, pentru Președinția Consiliului UE, care ar fi putut să fie pregătite de cei care au urmat la guvernare.

„Influența strategică înseamnă să ai o viziune legat de ce vrei pentru România, în UE. Din păcate, la nivelul partidelor aflate la guvernare  nu am văzut această viziune. În 2016, începusem să pregătim Președinția pentru Consiliul Uniunii Europene. Am lăsat Guvernului Grindeanu un plan foarte concret legat de ce e de făcut la nivel strategic, logistic și organizațional pentru a ne pregăti pentru Președinție și lansasem și câteva teme politice, care ar fi putut fi pregătite: ne gândeam atunci, în primul rând, la domeniul energetic, în care aveam câteva idei care să permită valorificarea potențialului energetic în producția de energie regenerabilă, în continuarea strategiei de conectare a României la restul Europei pentru transportul de energie. Mai aveam câteva idei în cee ace privește modul în care ar putea să crească influența cetățenilor europeni în stabilirea priorităților instituțiilor europene și ne gândeam la cele ale Comisiei Europene anuale, pe care și le stabilește în programul legislativ. Ne gândeam să propunem ca, pe perioada verii, Comisia Europeană să organizeze dezbateri în statele membre cu societatea civilă și la nivelul parlamentelor naționale – în care să pui, eventual, un draft de teme prioritare pentru anul viitor, pentru agenda comisiei – să colecteze alte teme de interes la nivel european și apoi să se reflecte în discursul pe care președintele Comisiei Europene o să îl aibă în Parlamentul European.  Ar putea astfel să crească încrederea cetățenilor europeni că instituțiile europene lucrează pentru ei”.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.