Diabetul este o afecțiune cronică de care suferă peste 11% dintre români, arată datele Studiului PREDATORR, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie. Statistici sumbre oferă și Organizația Mondială a Sănătății, care avertizează că până în anul 2030 numărul persoanelor cu diabet se va dubla. Dar ce anume funcționează greșit în organism și care sunt simptomele diabetului ce trebuie să te trimită la medic vei afla în continuare.
Tipuri de diabet. Există mai multe tipuri de diabet,cele mai des întâlnite sunt:
Diabetul de tip 1, numit și insulino-dependent, diabet juvenil sau auto imun, este cauzat de o reacție auto imună, când sistemul de apărare a organismului își atacă propriile celule care produc insulina. Motivul pentru care se declanșează acest tip de reacție nu este încă pe deplin cunoscut. Persoanele care au diabet de tip 1 nu produc sau produc foarte puțină insulină. Boala poate afecta persoane de toate vârstele, dar cel mai frecvent apare la copii și tineri. Persoanele care dezvoltă acest tip de diabet au nevoie de injecții zilnice cu insulină pentru a putea controla nivelul de glucoză din sânge. Dacă persoanelor cu diabet de tip 1 nu li se administrează insulină, ele pot muri în timp relativ scurt. Persoanele cu diabet de tip 1 reprezintă aproximativ 10% din numărul total al persoanelor cu diabet.
Diabetul de tip 2 este numit adesea insulino-independent și afectează aproximativ 90% din totalul persoanelor cu diabet. Boala este caracterizată printr-o rezistență crescută la insulină sau de o relativă deficiență în producerea de insulină. Acest tip de diabet apare cu precădere la persoane de peste 40 de ani, dar în ultimii ani se depistează tot mai multe cazuri de copii și tineri cu diabet de tip 2, mai ales când aceștia fac parte din grupuri cu risc ridicat de dezvoltare a diabetului. Spre deosebire de diabetul de tip 1, această formă de diabet se instalează mai lent, putând dura ani de zile până când boala este depistată clinic. Din această cauză există multe cazuri cînd la momentul depistării, diabetul este asociat și cu complicații cauzate de nivelul crescut al glucozei în sânge. Unul din factorii de principali de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2 (dar nu neapărat unicul) este greutatea corporală crescută sau obezitatea care pot conduce la o creștere a rezistenței la insulină și a nivelului de glucoză în sânge.
Diabetul gestațional este o formă de diabet care poate apărea pe timpul sarcinii. Frecvența de apariție a acestei forme de diabet este în medie de un caz la 25 și poate fi asociat cu complicații în perioadele de înainte sau imediat după naștere. Această formă de diabet poate dispărea după terminarea sarcinii, dar persoanele care fac această formă de diabet și copiii lor au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. În medie, jumătate din femeile care fac diabet gestațional vor dezvolta diabet de tip 2 la cinci până la zece ani după sarcină.
Există și alte tipuri de diabet, dar a căror frecvență este mult mai scăzută.
Complicații
Diabetul de tip 1 și 2 sunt boli cronice pentru care nu a fost găsit încă vreun leac și care necesită o monitorizare continuă și atentă pentru a fi controlate. Fără a avea un sistem corespunzător de administrare a bolii persoanele cu diabet pot înregistra niveluri foarte ridicate ale glucozei în sânge ceea ce conduce la alterarea diferitelor organe și țesuturi. Boli cardio vasculare: aceste complicații tardive ale diabetului afectează inima și vasele de sânge și pot conduce la situații extrem de grave cum ar fi afecțiunile coronariene ale inimii sau infarctul miocardic. Bolile cardio vasculare reprezintă cauza principală de deces a peste 50% din persoanele cu diabet zaharat. Boli ale rinichilor (nefropatia diabetică): se poate ajunge la încetarea completă a funcționării rinichilor ceea ce necesită dializă sau transplant. Boli ale nervilor periferici (neuropatie diabetică): poate conduce la ulcerații și în cazuri extreme la amputarea degetelor sau a picioarelor. Pierderea sensibilității reprezintă un risc deosebit de grav deoarece aceasta permite ca răni relativ ușor de tratat să se dezvolte neobservate și să conducă la stadii periculoase de infectare care să necesite amputații. Boli de ochi (retinopatie diabetică): această afecțiune este caracterizată prin deteriorarea retinei care poate duce în cazuri extreme la pierderea vederii. Femeile care dezvoltă diabet gestațional pot avea copii cu o greutate mult mai mare decât este normal pentru stadiul lor de dezvoltare.
Factori de risc
Factorii de risc pentru diabetul de tip 1 nu sunt încă determinaţi. Cu toate acestea dacă un membru al familiei are diabet de tip 1, creşte riscul ca descendenţii să facă diabet din cauza prezenţei unor factori genetici. Factori de mediu, o înălţime sau greutate crescute, naşterea la o vârstă mai înaintată şi expunerea la o serie de infecţii virale sunt de asemenea cunoscute ca prezentând un risc crescut pentru instalarea diabetului de tip 1.
Pentru diabetul de tip 2 au fost identificaţi mai mulţi factori de risc:
- Obezitate
- Dietă neadecvată sau inactivitate fizică
- Vârstă înaintată
- Rezistență la insulină
- Membri ai familiei care au făcut deja diabet
- Factori etnici.
Schimbările relativ rapide în dietă şi nivelul de activitate fizică datorate dezvoltării şi urbanizării au condus la o creştere abruptă a numărului de persoane afectate de diabet. Femeile însărcinate şi care au o greutate crescută, care au fost diagnosticate cu toleranţă scăzută la glucoză sau care au în familie cazuri de diabet prezintă un risc crescut pentru dezvoltarea de diabet gestaţional. Totodată faptul că au fost diagnosticate cu diabet gestaţional reprezintă în plus un factor de risc pentru instalarea diabetului.
Simptome
Simptomele principale ale diabetului pot diferi de la o persoană la alta, dar, în general următoarele sunt recunoscute ca fiind comune în majoritatea cazurilor:
- Urinare frecventă
- Sete excesivă
- Foame crescută
- Scădere în greutate
- Stare de oboseală
- Scăderea atenţiei sau concentrării
- Dureri stomacale şi stări de vomă
- O senzaţie de amorţeală sau gâdilături în membre
- Vedere înceţoşată
- Infecţii frecvente
- Vindecarea înceată a rănilor.
Instalarea diabetului de tip 1 este în general mai abruptă și dramatică, în timp ce diabetul de tip 2 se poate dezvolta mai încet şi pe perioade mai lungi (ani de zile) făcând ca acest tip de diabet să fie mai greu de depistat.
Prevenire
În ziua de azi diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit. Factorii externi care se presupune se generează un process ce rezultă în distrugerea celulelor care produc insulina, sunt încă cercetați. Diabetul de tip 2 însă poate fi prevenit în multe cazuri prin controlul greutății corporale, o dietă sănătoasă și activitate fizică regulată. Studii efectuate în diferite țări din lume (China, Finlanda, Statele Unite ale Americii) au demonstrat acest lucru. Este recomandat (Federaţia Mondială a Diabetului) ca toate persoanele aflate în grupurile de risc să fie identificate prin programe de screening. Persoanele aflate în grupe cu risc ridicat pot fi uşor identificate prin chestionare care să evalueze nivelul factorilor de risc cum ar fi vârsta, circumferinţa taliei, istoricul medical al familiei, existenţa în familie a afecţiunior cardiovasculare şi a afecţiunilor din timpul sarcinilor. Odată identificate, persoanele aflate la risc de a face diabet trebuie să fie controlate periodic pentru determinarea nivelului de glucoză în sânge (nivelul glicemiei) şi eventual pentru apariţia unor complicaţii declanşate de diabet. Programele de prevenţie trebuie să se concentreze asupra persoanelor aflate la risc pentru a întârzia sau împiedica instalarea diabetului de tip 2. Rezultatele unor studii de specialitate au indicat că menţinerea unei mase corporale optime şi a unui regim de viaţă activ (activitate fizică regulată) pot conduce la prevenirea instalării diabetului de tip 2. O sarcină importantă a medicinii primare este de a ajuta persoanele aflate la risc să înţeleagă riscurile dezvoltării diabetului şi de a stabili ţinte care să poată fi atinse de persoanele în cauză pentru a diminua factorii de risc. S-a demonstrat că practicarea de activitate fizică moderată cel puţin 30 de minute în fiecare zi poate reduce riscul de instalare a diabetului de tip 2 cu cel puţin 35-40%.
Statistici
In urma publicării rezultatelor studiului PREDATORR (evaluarea prevalenței diabetului în populația adultă a României) finalizat în prima parte a anului 2014, a rezultat că prevalența reală a diabetului în țara noastră este la peste 11% (în populația aflată între 20 și 79 de ani). Conform datelor publicate de Ministerul Sănătăţii în România erau înregistraţi la nivelul anului 2011 un număr de 796.803 (67% urban) persoane cu diabet zaharat. Dintre acestea aproximativ 14,5% sunt insulino dependenţi. Erau înregistrate 2651 (61% urban) cazuri de diabet juvenil. Valoarea incidenţei era de aproximativ 64.000 de cazuri noi pe an, iar incidenţa diabetului juvenil este estimată la 262 cazuri noi pe an (2010). Pe grupe de vârstă populaţia cu diabet zaharat din România are 3% în grupa 0-14ani, 62% în grupa 15-64 de ani şi 35% în grupa de peste 64 de ani. In septembrie 2012 erau înregistrate 802.827 de persoane cu diabet (67% urban). În aceeasi perioadă au fost înregistrate 47505 cazuri noi de diabet (aproximativ 68.000 de cazuri noi pe an). În 2014 sunt luați în evidență sub tratament medicamentos oral 673.099 persoane cu diabet, iar 202.271 persoane sunt tratate cu insulină (din care 3.014 copii), (aproximativ 875.370 de persoane cu diabet diagnosticat). Federaţia Internaţională de Diabet a estimat pentru România un număr de 851.000 persoane diagnosticate cu diabet (pentru anul 2013) şi un număr de 298.000 de persoane nediagnosticate. În 2015 Ministerul Sănătății indica numărul persoanelor cu diabet aflate în evidențe 999.192 (+8,73%) și numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73740 (202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS între 2006 și 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de 6 ori. România are un Program Naţional de Diabet care urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor de diabet zaharat, precum si asigurarea accesului la tratament al bolnavilor cu diabet zaharat cuprinşi în program prin acţiuni de prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie, şi prin tratamentul medicamentos (cu insulină şi cu antidiabetice orale).