Salariu dublu la stat. Decalaj public-privat triplat. Românul muncește tot mai mult pentru întreținerea aparatului administrativ public tot mai birocratic, mai ineficient și mai scump

Autor: Andreea Paul

Creșterea an de an a decalajului dintre salariile administrației publice și a celor din sectorul privat, din 2012 încoace, ne obligă să muncim din ce în ce mai mult pentru stat. Antreprenoriatul și munca privată sunt dezavantajate net în fața aparatului public. Așa cum ne pleacă constant absolvenții și privații în străinătate la mai bine, la fel au început să plece pentru angajare dinspre școală și sectorul privat către stat.

Suntem în fața unui șir de anomalii economice:

1. Salariu dublu la stat. Salariul mediu net în administrația publică a ajuns la 4.207 lei în luna iunie 2018, dublu față de salariul mediu pe economie de 2.115 lei (conform INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a18/cs06r18.xls), fără a crește calitatea serviciilor publice. Din contră, avem cele mai dezorganizate și mai birocratice instituții publice din UE. Atenție mare că din toamna anului 2017, statistica oficială nu mai include în media administrației publice și forțele armate sau serviciile și nici personalul din cabinetele parlamentare angajați în circumscripțiile electorale proprii și plătiți din sumele forfetare ale parlamentarilor. Altfel, cifrele ar fi fost și mai mari pentru media salariului din administrația publică. În realitate, decalajele dintre sectorul public și privat sunt și mai mari.

2. Decalajul public-privat triplat. Diferența dintre sectorul bugetar și sectorul privat a crescut de trei ori, ca-n basme, de la 427 de lei media brută pe lună în 2016, la 1.285 de lei în 2018 și își continuă saltul proiectat la aproape 1600 de lei în anul 2019 (conform calculelor pe baza datelor CNSP: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a18/cs06r18.xls, pg. 26). În sectorul bugetar sunt incluse aici atât administrația publică, cât și educația, sănătatea și asistența socială, dar fără forțele armate, servicii și altele asimilate. Din nou, decalajele sunt în realitate și mai mari.

Salariu dublu la stat. Decalaj public-privat triplat.

3. Salarizarea în educație, la jumătatea celei din administrația publică. Salariul mediu net în administrația publică este mai mare cu 50% mai mare decât în educație, cu 20% mai mare decât în sănătate, fiind mai mari chiar și decât în sectorul de cercetare, în luna iunie 2018.

4. Cel mai stufos aparat public din UE. Avem cel mai stufos guvern european, cu 28 de miniștri, prim-vicepremieri și premier, respectiv cu 25 de ministere, comparativ cu media europeană de 14 ministere. Pe modelul guvernării, administrațiile publice au aceeași structură arborescentă birocratică. Ceea ce intrigă și mai tare este proiecția oficială a CNSP care ne sugerează dorința acestui Guvern de a majora numărul bugetarilor an de an, până în 2022 (http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2018_2022_varianta_intermediara_de_vara_2018.xls, pg. 21), din nou contrar tendințelor mondiale de eficientizare a administrației și în contradicție cu recentele declarații ale ministrului de finanțe.

5. Cea mai nedigitalizată administrație europeană. Creșterea salariilor în administrația publică nu ar deranja pe nimeni dacă ar fi corelate cu economia reală și cu reducerea schemei de personal bugetar prin digitalizare și optimizarea structurilor publice, în favoarea micșorării timpului petrecut de către contribuabili în contact cu birocrația. Or avem cea mai nedigitalizată administrație publică din UE și cu cele mai retrograde proceduri, în timp ce avem internetul de mare viteză și IT-ul românesc de calitate mondială.

6. Salarii în detrimentul investițiilor publice. Investițiile publice sunt la minime istorice, veniturile fiscale încasate tot la minime istorice raportate la PIB, iar ponderea facturii sociale în totalul cheltuielilor bugetare este la maxime istorice. Cheltuielile salariale bugetare sunt în anul 2018 la nivelul celor din anul 2009 raportate la PIB, contrar tendințelor europene și mondiale de reducere a aparatului de stat. Datoriile cresc invariabil, în acest context.

7. Munca privată supra-impozitată. Impozităm din ce în ce mai mult munca și nu capitalul, într-o economie unde ar trebui lărgită baza forței de muncă active angajate în sectorul privat. Mai exact, peste jumătate din an românul muncește pentru stat, iar ultima ,,revoluție fiscală” a adăugat încă 5 zile pe an în care salariatul mediu român lucrează pentru stat. Astfel, ziua libertății fiscale a devenit 20 iulie în 2018, față de 15 iulie în anul 2017. Cu alte cuvinte, până pe data de 20 iulie municm pentru stat și abia începând cu data de 21 iulie salariatul mediu român muncește pentru el însuși și familia lui. Din această perspectivă, a omului care muncește, trebuie analizate rezultatele ultimelor modificări fiscale prin care s-au transferat contribuțiile dinspre angajator spre angajat (conform analizei INACO: https://inaco.ro/ultima-revolutie-fiscala-a-adaugat-5-zile-pe-an-in-care-salariatul-mediu-roman-lucreaza-pentru-stat-ziua-libertatii-fiscale-a-devenit-20-iulie-in-2018/

8. Sub 1% bani europeni absorbiți pentru capitalul uman. Rata efectivă de absorbție a banilor europeni la sub 1% pentru capitalul uman românesc, pentru dezvoltare regională și reducerea inegalităților, până în august 2018, din cele 11 miliarde de euro disponibile pentru România, te lasă perplex. Sunt datele oficiale, publicate în luna august 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu mai avem nici scuza începătorilor din perioada 2007-2014. Realitatea e gravă – în al cincilea an din acest ciclu financiar european (2014-2020). Evident, capitalul uman a fost aproape total sacrificat și nu face parte dintre prioritățile actuale. O arată faptele. Să îți pese doar de bugetari, nu de capitalul uman românesc în ansamblu se justifică doar prin tentativele de culegere a dividendelor politice. Sunt cifre catastrofice care arată performanțele reale ale decidenților publici, fără nicio legătură cu respectul față de cetățeni. Nu se mai poate da vina pe nimeni altcineva. Presiunea publică va trebui îndreptată înspre creșterea reală a calității vieții românilor, nu să așteptăm ,,marea miorlăială” din anul 2020 cum că ,,alții nu ne-au lăsat”.

Ce forțe vor re-echilibra aceste anomalii economice? Avem o economie suficient de sănătoasă încât să se auto-regleze sub presiunea loviturilor repetate ale legislativului și Guvernului? În anii următori vom vedea.

Recommended For You

20 Comments

  1. Doamna Andreea Paul, vorbiți despre decalajele dintre salariile din sectorul bugetar și sectorul privat din 2012 încoace. Și sunteți surprinsă maxim. Nu v-am văzut la fel de surprinsă înainte de 2012 când un funcționar public pe vremea guvernului Boc avea salariul între 650 și 850 lei, iar în sectorul privat erau salarii de 2000 și 3000 lei. Ce făceați atunci? Calcule? Și abia acum le-ați terminat? Ce ați vrea? Funcționarii publici sa stea cu mana intinsa? Cam ce salarii au funcționarii publici din UE? Iti spun eu, mai mari de 1000 de euro pe luna. Funcționarii publici in Romania de ce sa nu aiba salarii macar de 1000 de euro? Altfel trebuie pusă problema. Și îmi pare rau că nu-ți merge mintea din căpușorul ăla frumos (dar, deja, nu poți să le ai pe amândouă). Trebuie văzut ce-i de făcut pentru a creste PIB României pentru ca fiecare roman, indiferent pe cine slujește, să poată fi platit că în Occident. De ce alte tari pot și noi nu? Pentru că noi vedem doar așchia din ochii altora. Cam asta ar trebui sa ai in vedere când începi să scrii un articol.

    1. Oare nu s-ar putea folosi calea de mijloc? O raportare corecta intre salariile bugetarilor si cele ale administratiei publice, ale bugetarilor, bazata pe aportul social si uman?!? De ce mereu trebuie sa cadem dntr-o extrema in alta?
      Tare rau mai este organizata societatea noastra romaneasca…..

    2. Ba conteaza!!… esti PSD-ist si vezi numai ce vrei, cautand justificari pentru esecuri, nu cum sa le rezolvi! Nu compara un portar de minister, cu un manager de la privat! Compari salariile bugetare cu cele din afara si ti se par mici? Compara-le si p-alea de la privat! Vrei sa creasca PIB-ul? Pai cum cand jefuiti bugetul de stat ca in codru? Mai produce sectorul de stat un plus valoare? nu! Statul pe care-l proslavesti atat a ajuns un instrument de opresiune pentru jefuirea celor care chiar muncesc! De ce alte tari pot? pentru ca ei i-au bagat la parnaie pe cei care fac ce face PSD-ul,, si nu risipesc banii statului pe favoruri personale, spagi si para`ndarat-uri!!! Atata timp cat suntem condusi de corupti,, CONTEAZA!

    3. La urma urmei, acestea sunt niste date cercetate. Faptul ca va legati de persoana, este gresit. Deci gresiti. Al doilea fapt, ca ati avut salaril intre 650 si 800 de lei, este o expresie a valorii de atunci a bugetarilor – corelata cu sistemul de la acea vreme. Multi bugetari in acea vreme lucrau pe branci pentru acei bani, dar credeti-ma ca si angajatii de la privat lucrau si lucreaza. Nu ne legam de bugetari, dar va rog, interpretati textul de mai sus, asa cum e el expus, o analiza, care poate sau nu ajuta pe cineva. Iar dumneavoastra ati dat-o de gard.

    4. Aşa cum ne-am obişnuit, comentariile celor care n-au nici cel mai mic habar despre cum funcţionează economia in general, sunt paralele cu adevărul, adică nu se întâlnesc niciodată. Stimabile, lucrurile stau cam aşa:
      Bugetarii, inexplicabil de mulţi şi ineficienţi, sunt plătiţi, absolut toţi, din taxele acumulate sau jecmănite, mai corect spus, de la blamaţii privaţi. Veţi spune, cei care nu ştiţi cum stă treaba, că şi bugetarii plătesc taxe. Plătesc, normal, dar acele taxe sunt sustrase tot din salariul pe care îl primesc din taxele plătite de privaţi. Hai că nu-i greu de înţeles.
      Acum, să ne lămurim. Salariul bugetarului trebuie să fie pe măsura muncii depuse, care nu e mai puţin importantă decât a privatului. Problema apare când, aşa cum este la noi, aparatul bugetar e supradimensionat, ineficient şi mai ales agresiv, cu cei care îl întreţin, tăindu-şi în mod evident craca de sub cur, cu o inconştienţă ce tinde spre perversiune imbecilă. Atâta timp cât taxa pe muncă ajunge la peste 60%, adică, pe înţelesul bugetarului, privatul este jecmănit de mai bine de jumătate din ceea ce primeşte în schimbul muncii prestate, pentru a fi plătită adunătura asta supradimensionată şi absolut ineficientă, angajatorului îi este imposibil să mărească salariile muncitorilor din sectorul privat, pentru simplul motiv că acei muncitori nu pot produce triplul valorii pentru care ar trebui să fie plătiţi, în aşa fel ca din munca sa, să fie plătit şi el, şi aparatul bugetar, şi profitul angajatorului care nu e un filantrop, c-aşa-i în capitalism. Dacă cineva consideră că cel întreţinut (bugetarul) e normal să se poată căţăra cu bocancii pe cel care-l hrăneşte şi întreţine, mărindu-şi inconştient veniturile fără ca patronatul să fie luat în seamă când arată foarte clar cum stă treaba în realitate, are caca la cap în loc de creier, exact asa cum au guvernanţii noştri retardaţi, de la cap la coadă.

    5. Hai sa o luam asa…care este valoarea pe care cineva din sistemul privat o aduce vs valoarea adusa de cineva din sistemul public? Diferenta majora nu sta neaparat in discrepanta salariala, cat in prestarea de servicii.
      Daca soliciti o asigurare privata, iti garantez ca in decurs de cateva ore, hai o zi ai oferta in mana. La polul opus se afla aparatul de stat unde daca vrei sa platesti o taxa sau sa radiez o masina de pe numele tau te plimbi la 5-6 ghisee, pierzi ore in sir si daca doamne fereste gresesti un formular o iei de la capat.
      Dumneavoastra doriti ca bugetarii romani sa aiba parte de un salariu asemanator cu cel din UE, dar ce oferiti in loc si cu ce va justificati cei 1000+ Euro pe luna? Ca si cantitate bugetarii nu presteaza cat presteaza o persoana in privat dar nici ca o persoana de la o instutie public din UE.
      De ce alte tari pot si noi nu? Foarte simplu…comoditate! Nu am auzit pana acuma instituie de stat care sa isi opreasca activitatea pt o zi si sa intre in greva pana cand nu se gaseste o solutie pt digitalizare. Nu am auzit instituie de stat sa vina cu o idee proactiva prin care sa fluidizeze fluxul de acte care circula in institutii. Mult mai simplu este sa stai frumos la cald si sa incasezi salariul in fiecare luna fara sa dai o explicatie cuiva ce ai facut. In privat se dau rapoarte de performanta la intervale regulate, dar la stat probabil nu se face asa ceva sau daca se face nu au consecinte cum au in sistemul privat.

      1. Vin din domeniul privat si de putin timp sunt in sistemul bugetar. Diferenta din sistemul privat si cel bugetar, daca e sa vorbim de calitatea prestatiei, e zero. Gandeam la fel despre bugetari inainte sa intru in sistem si sa vad despre ce este vorba. Functionarii peste care dati fiecare cand incercati sa va rezolvati problemele, trebuie sa respecte acea legislatie stufoasa care se schimba continuu, proceduri care trebuiesc aplicate pe fiecare segment, ordine primite la fiecare schimbare de sef, ministru, etc. Functionarii au mult mai multe reguli de respectat si mult mai multa raspundere decat unii din sistemul privat. E normal, daca facem diferenta pe salariul mediu sa vorbim de venituri mari, dar a spus cineva ca exista functionari care nu mai au niciun fel de spor ca sa poata depasi salariul minim pe economie si sunt platiti la acest nivel? Salariul mediu e calculat intre inaltii functionari publici si cea a unui muncitor necalificat din sistemul bugetar, care diferenta salariala intre inaltii functionari publici si simpli functionari publici poate fi si de 6-8 salarii minime pe economie. Daca e sa vorbim de evaluari, acestea se fac anual si cantaresc greu la dosarul functionarului public. Daca sunt multi sau putini, aici e vorba de necesitatea personalului pe un anumit segment sau institutii infiintate fara a-si justifica necesitatea. Doresc ca cei care vorbesc de veniturile bugetarilor, sa faca o analiza pe fiecare institutie in parte si sa spuna despre diferentele salariale enorme, inca, dintre unele institutii. Cand vorbim global ii bagam pe toti in aceeasi oala. Acelasi lucru il putem observa si in sistemul privat. Unii se lafaie in lux si altii muncesc in conditii inumane, la fel si salarizarea. Sunt o persoana care am cerut intotdeauna calitate. Sa va spun cum se lucreaza si in privat cu clientii? Sa fim seriosi, de cele mai multe ori avem parte de servicii execrabile si la preturi exagerate. E usor de privit din afara pana te lovesti de realitate. Sunt multe de dezbatut pe aceasta tema. Oare e normal sa facem o lege a salarizarii si sa ne raportam la 2022 cand mandatul celor care au propus si au votat aceasta lege sa fie pana in 2020? E normal ca unii sa fie platiti la nivelul lui 2022 si altii sa ramana la nivelul lui 2018 si sa li se dea cu taraita in fiecare an? Nu, pentru ca deja foarte multe preturi au crescut in 2018 raportandu-se la salariile din 2022 si pe cresterea salariala a doar 20-30% din sistemul bugetar. Sa nu uitam ca toti suntem consumatori, atat bugetarii cat si privatii. E normal cand scade euro preturile sa se mentina si sa creasca la urmatoarea crestere a euro? E normal cand scade TVA-ul privatul sa majoreze preturile la produse si servicii? Sunt multe exemple de dat, dar analizandu-le pe rand ne putem da seama de unde avem actualul nivel de trai. De ambele parti avem probleme, de calitatea muncii prestate, de calitatea serviciilor oferite, de pregatirea profesionala, de preturile nejustificate, toate provenind din comoditatea fiecaruia de a lua masuri atunci cand se impun. Fluxul de acte provine tot din legile date si a normelor de aplicare a acestora. Nu institutia poate lua aceasta hotarare, doar poate face propuneri celor din parlament. Sa nu uitam cine voteaza legile, noi doar le aplicam, bune sau proaste, din pacate toti beneficiem de ele sau ne face viata mai grea, depinde.

    6. Doamna draga, normal ca ne dorim ca toata lumea sa aiba salarii comparative cu alte tari din UE. Dar trebuie sa luati in considerare ca bugetarii isi primesc salariile din banii generati de mediul privat (Mai degraba asa ar fi normal, in schimb iau credite peste credite inteligentii de la putere pt a va putea plati). Ca urmare, acest mediu privat trebuie sa fie stimulat pentru a avea performante. Ori cu bugetari cu salarii triple toata lumea doreste sau incerarca sa lucreze la stat iar incet incet ramanem cu un mediu privat practic inexistent. Si dupa aceea din ce se platesc salariile bugetarilor, din credite si alte credite. Va intreb, este asta o abordare sustenabila? Nu prea conteaza nu? Importat sa aveti si voi salarii ca afara…. ce se alege de economia Romaniei si ce lasati in urma e treaba generatilor tinere, vi se rupe. Eu refuz sa iau mostenirea/condamnarea pe viata pe care ne-o lasati, asa ca am o singura intrebare: ROMANIA WHO ?

    7. Da, functionarii publici trebuie sa stea cu mana intinsa fiindca scopul vostru este sa ii serviti pe contribuabili. Daca nu iti place, poate produci si tu ceva util in tara asta angajandu-te la privat in loc sa fii un parazit social care traieste din banii luati cu japca de la altii.

    8. In primul rand bugetarii de afara chiar muncesc pentru acei bani, nu ca la noi. apoi hai sa ne raportăm și la numărul de bugetari / cap de locuitori. De ce nu se dorește și la noi introducerea de sisteme computerizate pentru a limita timpul de așteptare în fața ghișeului?!

  2. Stimati cititori, Nu va lasati manipulati de fosti „bugetari”! Privatii ca si statul, trebuie sa recupereze din decalajul salarial in raport cu occidentul. Patronii s-au obisnuit sa traiasca f bine pe spatele salariatilor, dar lucrurile se schimba incet, incet. Romanii pleaca, astfel sa poata traii si nu supravietuii. Patronii nu ar mai trebuii sa plateasca angajatii la negru / cu salariul minim si sa nu mai fie suparati, ca mai nou, trebuie sa le plateasca contributiile pt sanatate, pensii etc. Hai sa ne facem bine, sa traim cu totii decent! Daca patronatele nu se vor trezi la realitate vor ramane fara angajati romani (probabil cu arabii sau asiaticii se vor intelege mai bine..). Privatii sa nu mai fie suparati ca guvernul exercita o presiune indirecta asupra lor, prin maririle salariale atat de necesare din multiple domenii (ne plangem ca nu mai sunt medici, profesori etc, fara sa ne intrebam de ce..). Deci d-na -25% (adica -45% reali) nu mai fi suparata ca-ti scade profitul si astfel nu mai ai bani de BMW sau Mercedes.. Ar fi frumos ca romanii, dupa ce citesc acest articol, sa se documenteze putin si de autorul lui, si dupa aceea sa-si traga propriile concluzii.

    1. Nenea, ești habarnist, patronii pe care ii vezitu cu BMW sunt patroni care fac banii din afacerile cu statul, bani împărțiți tot cu bugetarii care semnează contractele. Cei care muncesc în piață libera nu o duc deloc ușor și își câștiga fiecare ban pe merit. Dacă crezi ca e ușor sa fii patron fa te și tu patron și exploatează muncitori, dacă ți se pare atât de bine. De ce nu faci asta? Nu ai cunoștințe elementare de economie de vorbești cum vorbești. Problema este ca în administrație nu exista controlul calității muncii, nu exista o piață libera care sa regleze munca și salariile, salariile cresc în administrație pentru ca PSD cumpăra votanți cu ele, fără sa realizeze ca nu poți continua la infinit sa dai salarii fără sa faci investiții, fără sa verifici munca celor pe care ii plătești. Economia nu poate merge la infinit asa, va exista un colaps în curând, inflația deja este mare, cresc preturile, cade infrastructura, o sa aveți bani degeaba

  3. Citind comentariile pe marginea articolului am realizat diviziunea in 2 tabere. Una care au avut stromeleagul lui Gheorghe in fund si i-a placut iar acum are stromeleagul lui Vasile si nu-i mai place dar conteaza. A doua tabara nu-i place Gheorghe nici Vasile pt.ca in final tot la dosul muncitorului se gandesc. Morala nu-i mai plangeti pe privati sau stat in final ambele oranduiri exploteaza muncitorul.

  4. Doamna paula sau cum va numiti … nu este acesta un aspect important , important este ca esti prost informata, ai cumva idee cat are salariu un bugetar de rand? Spuneti ca nu luati in calcul sistemul militar si politienesc pt ca decalajul ar fi mai mare …da aveti dreptate dar ar fi in favoarea privatului. Fara sa fiu rautacios dar nu opreste nimeni pe nimeni sa se angajeze la stat … Veniti va rog sa stati cu politistii in strada, cu pompierii la incendii,cu militarii in teatre sau poligoane pe 2500 de lei!!! App o intrebare aveti cumva idee de ce salariul de baza al unui militar spre exemplu este de 3 ori , repet de 3 ori mai mic decat minimul pe economie? Adica undeva la 700 de lei? Daca imi raspundeti la intrebarea asta imi castigati simpatia.

    1. Buna ziua,

      cred ca doamna nu se refera la partea de politie/pompieri, ci mai degraba de tot personalul de la alte institutii, gen primarie. Cunosc cazuri de persoane care lucreaza la urbanistica, persoane care sunt, cum spuneti dvs, bugetari de rand, care pleaca cu 5000-6000 lei lunar in buzunar. Cred ca doamna si articolul dansei se refera la asa ceva.

  5. Vad ca unii comentatori sunt suparati ca oamenii rai nu vor sa-i lase pe functionari sa aiba salarii la nivel european. Nu, nu-i vorba de asta, sa aiba cat mai mult, si 10 000 euro/ luna. E vorba de cum se distribuie banii produsi de catre privati (administratia publica, desi necesara, nu produce). Ce produs intern brut pe cap de locuitor au tarile alea in care functionarii au 2000 euro pe luna? 40 000€? 45 000€? Romania cat are pe cap de locuitor? vreo 11 000 €?

    E bine ca functionarii sa aiba lefuri decente, dar daca cei care muncesc in privat pentru ca din taxele lor sa le fie platite, au jumate fata de ei, o fi corect?

  6. E stati voi linishtiti ca se vor termina si banii de la buget de salarii! oricum la cati contribuabili mai sunt eu ma mir ca mai sunt bani pt plata salariilor celor angajati la Stat!
    Nu a zis nimeni ca cei de la Stat sa aiba salarii de mizerie, departe de cei bazati pe meritocratie acest gand, dar nici sa avem 10 printese platite cu 1000E fiecare doar ca sa fie prezente cand isi beau cafea si duc eventual o hartie sefului pe zi! In rest face comisioane pentru sefu sau shefa!
    Iar daca angajatilor la Stat le place sa se umple in continuare de hartii, sa le care cu sacii, sa stea in birouri mici si cu mucegai, sa mearga prin subsoluri inundate si fara lumina, pline de sobolani ca sa caute in „Arhiva” inloc sa ceara o digitalizare si o baza de date comuna, per tzara, pt diverse activitati atunci …. eu cu ce sa va ajut?
    Cu totii stim primarii care dau toti banii alocati doar pt salarii si tot nu le ajung pe durata unui an! Asta vi se pare normal?
    Eu ca privat vreau sa am servicii decente si de aceea dau taxe la Stat. Eu nu am fost intrebat daca sunt de acord cu marirea salariilor bugetarilor in asa hal! De ce nu s-a infiintzat un sistem de prime si sa le dea celor care merita si au dovezi ca si-au facut treaba cu brio?
    In schimb si-au angajat toti toate rudele si alte amante si le platesc regeste ca sa-i incurce pe cei care muncesc in continuare ca robii!!!!
    Cea mai mare gresala e sa-i punem pe toti bugetarii intr-o aceeasi oala!!!! Is unii care mor la serviciu…. si tot ei is biciuiti si certati ca de ce nu muncesc!
    Dar o sa se rupa vraja in curand ca borcanul cu miere e gol deja! Nu mai sunt bani! O sa vedeti de la cine o sa incepe sa taie sau cu ce taxe vor veni! Benzina oricum a crescut iar!
    Vai de viatza celor amarati!!!! ca ei is cei mai multi, fie privati fie la Statul Mafiot!

  7. Problema este nivelul de impozitare al muncii-42%…pierde cel care produce plus-valoare…prin 2010-2012 aveau bugetarii 6-700 lei salarul insa aveau niste sporuri de trei ori pe atata…tind sa ii plang de mila celui cu initiativa,merita o mai mare atentie si respect.

  8. Vorbe vorbe. Daca sunteti in tema faceti un singur lucru. Prezentati structura bugetului, cine realizeaza in mod real acest buget si anexat numarul de angajati din partea celor care contribuie la realizarea lui si separat cati angajati sunt platiti din bugetul statului. Dar angajatii platiti de la buget sa fie prezentati real, in sensul sa aiba o contributie reala, nu ca platesc impozit la stat, dar platesc tot din banii de la buget, nefiind producatori de plus valoarea. Daca facem o lista putem enumera : administratie, ministere, spitale, scoli, institutii de cultura, politie, armata, servicii, jandarmi., judecatori, procurori. In acelasi timp puteti face si o comparatie cu structura ” pretului de cost” al unui produs, unde in mod uzual si rentabil, cheltuelile cu manopera nu au voie sa depaseasca 30 %. Deci fata de valoarea bugetului, cheltuielile cu manopera, angajatii deci salariile lor sa nu depaseasca 30%. Restul, investitii, intretinere, dezvoltare, previziuni financiare etc de ce nu si rezerve de risc financiar etc. etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.