ACTUALITATE, LIFESTYLE

Salvaţi Copiii: Secțiile de teraăie intensivă neonatală sunt subfinanțate

Salvaţi Copiii, alături de medici, trage un semnal de alarmă cu privire la subfinanţarea secţiilor de terapie intensivă neonatală din România

Medicii neonatologi, alături de Salvaţi Copiii România, atrag atenţia, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătăţii, asupra situaţiei de risc în care sunt puşi nou-născuţii, în urma reducerii bugetului alocat îngrijirii nou-născuţilor prematuri din secţiile de terapie intensivă neonatală şi asupra insuficientei finanţări a domeniului de îngrijire medicală neonatală.

Această informare publică constituie un apel de urgenţă al Organizaţiei Salvaţi Copiii, motivat de numeroasele semnale venite din partea personalului medical care se confruntă cu lipsa cronică a resurselor financiare corespunzătoare îndeplinirii obligaţiilor medicale, pentru a asigura monitorizarea stării de sănătate a nou-născuţilor şi intervenţiile medicale necesare menţinerii lor în viaţă.

În anul 2019, potrivit datelor temporare INS, rata mortalităţii infantile a fost de 6,2 la mia de copii născuţi vii, prematuritatea fiind considerată una dintre principalele cauze.

În cele trei exemple concrete prezentate mai jos, observăm că bugetele au scăzut progresiv ajungând, în 2020, în cazul Maternităţii “Cantacuzino” din Bucureşti – terapia intensivă neonatală, la 42% (218.000 lei) din bugetul alocat în 2017 (520.000 lei), iar în cazul Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Cuza Vodă” din Iaşi – Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului şi Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI, la 61% (404.000 lei) din bugetul alocat în 2018 (667.000 lei). În ceea ce priveşte alocările anuale, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a primit pentru 2020 mai puţin de jumătate (472.000 lei) din necesarul financiar evaluat în raport cu urgenţele de îngrijire a prematurilor (1.000.000 lei), spitalul aflându-se, începând din luna octombrie, fără buget pe Programul de Terapie Intensivă Nou-Născuţi.

Aceste trei situaţii sunt reprezentative pentru întreg sistemul neonatologic. În acest context, şansele de supravieţuire a nou-născuţilor prematuri sunt în mod serios afectate, cu o potenţială creştere a mortalităţii în rândul copiilor care, în prezent, situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de aproape două ori mai mare decât media Uniunii, de 6,2 decese la 1.000 de naşteri faţă de 3,5 în UE.

* Măsuri urgenţe pentru asigurarea supravieţuirii nou-născutului
Luând în considerare riscurile semnalate de medicii neonatologi, Organizaţia Salvaţi Copiii a solicitat Ministerului Sănătăţii luarea următoarelor 9 măsuri:

– Asigurarea alocărilor în raport cu nevoile transmise de fiecare unitate medicală şi respectarea unei frecvenţe adecvate a finanţării pentru a realiza corect planificarea resurselor şi achiziţia de medicamente, materiale sanitare şi consumabile, evitându-se astfel situaţiile critice generate de absenţa lor sau crearea de stocuri de materiale ce pot expira. Revizuirea fondurilor alocate de CNAS;

– Extinderea secţiilor de terapie intensivă neonatală, număr de paturi şi personal, în maternităţile de nivel III şi chiar II, care în acest moment nu acoperă mai mult de 50% din nevoi, şi dotarea acestora cu unităţi de transport neonatal, prevăzute cu ambulanţă echipată corespunzător şi personal de specialitate (pediatri/neonatologi);

– Revizuirea regionalizării secţiilor de obstetrică-ginecologie şi neonatologie şi reluarea analizei cu privire la necesarul de personal şi aparatură din secţiile de neonatologie, obstetrică-ginecologie şi pediatrie;

– Înnoirea şi completarea echipamentelor medicale din secţiile de grad III, pentru a se evita restricţionarea transferurilor şi punerea în pericol a vieţii unui nou-născut aflat într-o maternitate de grad I sau II, în care nu poate fi asigurată terapia intensivă neonatală;

– Crearea şi demararea la începutul anului 2021 a unui plan naţional de screening în primii 6 ani de viaţă ai copilului şi, apoi, în mod regulat în cadrul şcolii, pentru detectarea, prevenirea şi tratarea timpurie a problemelor de sănătate (inclusiv a afecţiunilor de sănătate mintală);

– Crearea unui program de urmărire pe termen lung a nou-născutului cu risc la nivelul secţiilor de nivel III, urmărire care să fie derulată corespunzător şi constant, fără întreruperi, pentru a se evita complicaţiile pe termen lung;

– Realizarea unui plan coerent de înfiinţare a unor centre de excelenţă în patologii deficitare şi de îngrijire prenatală destinate depistării sarcinilor cu risc crescut şi îngrijirii adecvate a gravidei şi fătului, luând în considerare propunerile specialiştilor, necesarul de servicii medicale şi resursa umană existente;

– Garantarea accesului la sânge şi produşi de sânge (de ex., concentratul trombocitar se obţine cu comandă în avans cu 48 de ore) şi la anumite medicamente (de ex. dexmedetomidina, dantrolene, tiopental, torasemid etc.) la care ţara noastră nu are acces, printr-un program naţional focalizat cu adevărat pe îngrijirea nou-născutului şi într-un regim de 24/7;

– Crearea de departamente specializate şi funcţionale pentru sănătatea mamei şi copilului, la nivelul Ministerului Sănătăţii, cu care să se coopereze concret în stabilirea de strategii şi planuri de acţiune prevăzute cu resurse bugetare clare.

** Situaţii concrete de subfinanţare a unităţilor medicale neonatologice

Exemplu 1. Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
Secţia de Neonatologie cuprinde un Compartiment de Terapie Intensivă Neonatală cu 15 locuri şi un Compartiment de Prematuri Cronici (post terapie) cu 14 locuri.

Aici sunt trataţi toţi nou-născuţii cu vârsta de gestaţie mai mare sau egală cu 24 de săptămâni, cu patologie non-chirurgicală, născuţi în maternitate, precum şi nou-născuţi transferaţi de la alte maternităţi (Bucureşti şi sudul ţării, predominant judeţul Călăraşi).

Numărul nou-născuţilor internaţi în compartimentul de terapie intensivă neonatală a fost de 273 în 2017, 255 în 2018, 248 în 2019 şi 201 în primele trimestre ale anului 2020.

Evoluţia bugetară este următoarea:
Buget 2017 – 520.000 lei
Buget 2018 – 324.000 lei
Buget 2019 – 341.000 lei
Buget 2020 – 218.000 lei

Deşi numărul copiilor trataţi s-a menţinut relativ constant în ultimii patru ani, suma de bani alocată a fost în permanentă scădere. Din totalul de 977 de nou-născuţi admişi în terapie intensivă, 93 (aproape 10%) au venit prin transfer de la alte unităţi spitaliceşti. În primele 9 luni ale anului 2020, au fost primiţi 31 de nou-născuţi cu stare extrem de gravă. Cu banii alocaţi, din programul AP-ATI sunt achiziţionate piese de schimb pentru aparatură, kit-uri pentru analizoare, medicamentaţie specifică şi consumabile, care solicită resurse financiare considerabile.

“Banii pentru anul 2021 trebuie să ajungă până la 1 aprilie 2022. Vă rugăm să alocaţi programului AP-ATI secţia Neonatologie a Spitalului Clinic Dr. Ioan Cantacuzino, suma de 1.000.000 lei. Menţionez că în momentul actual banii alocaţi anului 2020 au fost cheltuiţi (până la data de 31 august) şi vă solicit, de asemenea, suplimentarea de urgenţă cu minim 200.000 lei a banilor alocaţi pentru anul 2020.” (Dr. Adrian Crăciun, medic coordonator program)

* Exemplu 2. Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă Iaşi

Maternitatea este esenţială pentru întreaga regiune a Modovei, aproape un sfert dintre cazurile care impun terapie intensivă fiind venite prin transfer de la maternităţi insuficient dotate pentru a salva prematurii cu afecţiuni complexe. În anul 2020 au fost asistaţi 410 prematuri care au avut nevoie de îngrijire de lungă durată.

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului
Buget 2018 – 337.000 lei
Buget 2019 – 207.000 lei
Buget 2020 – 151.000 lei

Program naţional Pacient Critic- AP-ATI
Buget 2018 – 330.000 lei
Buget 2019 – 340.000 lei
Buget 2020 – 254.000 lei

“Se observă clar că finanţarea cea mai mică a fost în anul 2020 prin Programele Naţionale de Sănătate, respectiv Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului şi Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI. Anul acesta noi nu am avut probleme de desfăşurare a activităţii deoarece fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate au completat nevoile pacienţilor internaţi. Din păcate, nu este aceeaşi situaţie în toate spitalele judeţene de urgenţă unde sunt mai multe secţii de diferite specialităţi şi acolo neonatologia este lăsată pe ultimul loc ca finanţare CAS, încât programele naţionale de sănătate reprezintă practic aproape singura soluţie de venit.” (Prof. Dr. Maria Stamatin, Profesor emerit, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, Preşedinte al Asociaţiei de Neonatologie din România).

* Exemplul 3. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
Numărul de cazuri de prematuri îngrijiţi în secţia de terapie intensivă neonatală a spitalului este mare (264 în 2019, 230 în primele 3 trimestre ale 2020), în pofida scăderii anuale a numărului total de naşteri, conducând la o rată a prematurităţii de până la 14%, faţă de 9-10%, cât este media naţională, dintre care prematurii foarte mici sub 1500 g au fost 79 în 2019 şi 54 în primele 3 trimestre ale anului 2020.

Buget alocat 2020 – 472.000 lei
Cheltuieli ianuarie – septembrie 2020 – 472.000 lei
Buget necesar anual pentru îngrijirea a 250 de prematuri (din care aproximativ 30% sub 1.500 g), cu un cuantum al cheltuielilor/copil situat între 15.000 şi 20.000 lei (caz de graviditate medie) – ~1.000.000 lei/an

Medicii neonatologi susţin că primele intervenţii la naşterea unui prematur mic (sub 30 SG şi sub 1500g) sunt extrem de importante şi înseamnă aproape întotdeauna susţinerea funcţiilor vitale cu ventilaţie mecanică, medicamente specifice, nutriţie parenterală. Convertite în costuri înseamnă minim: un circuit de ventilaţie – 250 lei, administrarea de surfactant alveolar – 2000 lei/administrare, administrarea citratului de cofeină (stimulent al centrului respirator) – 100 lei/zi, plasare cateter central – 300 lei, monitorizarea semnelor vitale – senzori unică folosinţă – 100 lei, consumabile pentru administrarea nutriţiei parenterale – minim 300 RON. Rezultă aşadar aproximativ 3000 lei/pacient prematur numai în primele 24 ore de viaţă. În acest total, nu sunt incluse terapiile obligatorii, medicamentele, materialele sanitare şi consumabilele, cheltuieli ce trebuie multiplicate cu numărul de zile de internare în terapia intensivă neonatală.

“Suntem o maternitate de grad III şi trebuie să venim în ajutorul colegilor noştri de la maternităţile de grad I şi II cu preluarea cazurilor cele mai grele şi care necesită expertiză, aparatură medicală şi infrastructură pentru îngrijiri de specialitate avansate. Pacienţii noştri provin cel mai adesea dintr-o populaţie defavorizată social, din sarcini neinvestigate (din cauza lipsei de educaţie sanitară sau a mijloacelor materiale), cu boli asociate sarcinii depistate tardiv, numai cu ocazia prezentării la medicul obstetrician, iar acest fapt face ca evoluţia cazurilor îngrijite de noi să fie anevoioasă şi îndelungată – ne luptăm cu infecţii antenatale, cu malformaţii congenitale nedepistate intrauterin, boli genetice, întârziere de creştere intrauterină asociată prematurităţii.” (Dr. Dan Adriana Mihaela, Secţia neonatologie)

* Mortalitatea infantilă în România
Eforturile din ultimele două decenii ale Guvernului şi ale cadrelor medicale în asigurarea supravieţuirii nou-născuţilor, cei mai vulnerabili dintre cetăţenii României, sunt salutare şi totodată fireşti, fiind expresia unei atitudini umane responsabile şi civilizate. Dotarea cu echipamente moderne a maternităţilor, asigurarea unui buget adecvat şi a unui personal corespunzător conduc neîndoielnic la diminuarea semnificativă a ratei mortalităţii infantile, aşa cum s-a înregistrat în ultimii ani.

În ciuda acestei evoluţii, mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând ţara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile aproape dublă (6,2 la mie) faţă de media de 3,5 la mie.

O treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante şi prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame şi copii. Prin refuzul dreptului la viaţă al nou-născuţilor este încălcat grav principiul interesului superior al copilului care se impune, conform legii, în orice decizie a autorităţilor administrative, organelor legislative sau instanţelor judecătoreşti.

“Primele ore din viaţa unui bebeluş prematur sunt pline de riscuri, iar fără un ajutor calificat pe care-l pot oferi doar medicii neonatologi, el are şanse minime de supravieţuire. Este de neiertat că multe dintre pierderile de vieţi de copil înregistrate anual ar putea fi evitate dacă ar exista suficiente resurse pentru ca naşterea şi îngrijirea ulterioară să aibă loc în condiţii de siguranţă şi cu toate instrumentele şi materialele la îndemână”, declară Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
De aceea, Organizaţia Salvaţi Copiii propune evaluarea situaţiei financiare din maternităţi şi secţiile de neonatologie şi stabilirea unor bugete realiste conforme cu nevoile fiecărei unităţi în parte, care să asigure echipamentele medicale şi medicamentele necesare şi personal suficient şi calificat pentru ca şi cei foarte mici să se bucure de viaţă.

*** Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: 30 de ani
De 30 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societatea şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor.

Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 30 de ani de activitate, peste 2.200.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Salvaţi Copiii România