Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc

Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc

Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc este un proiect inițiat de mai multe unități administrative împreună cu Cooperativa Sîngeorz-Băi, Cooperativa Poiana Ilvei, Soc. Cooperativa Poiana Ilvei, Cooperativa Leșu, Cooperativa Ilva Mică, Cooperativa Maieru, Cooperativa Rodna. Evenimentul va avea loc în perioada 27 – 31 mai în localitățile Sîngeorz-Băi (Cormaia), Leşu, Poiana Ilvei, Maieru, Rodna (Valea Vinului) Muntele Putredul.

Programul evenimentului: Duminică – „Sărbătoarea străbunilor – Măsura Laptelui”, Sîngeorz-Băi
– Parada portului popular pe conturul hărţii de la 1918 cu: aromâni din România, Grecia, Macedonia, vlahi din Bulgaria, Muntenegru,
Croația, Austria, Polonia, Cehia, Slovacia și Serbia, volohi din Ucraina, Români din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Ungaria; Gorali din Franța.
– Concursuri (Concurs de joc sportiv pastoral „Tig”, Concurs de degustare brânză; Concurs de ceaun; Concurs de toporișcă; Concurs de spart lemne; Concurs de tracţiune cabalină);
– Spectacol artistic (Ansambluri și interpreti din țările vecine de mai sus)
Zilele 2-3-4: Traseul transhumanței (Leşu – Muntele Putredul Moară)
– Descriere: 300 de participanti însoțesc o turmă de 300 de oi pe un parcurs de transhumanță de 50 de km cu plecare din Comuna Leşu până la Stâna Popas Putredu-Moară din Muntele Putredul, pe traseul: Leşu – Poiana Ilvei – Maieru – Rodna – Valea Vinului – Şaua Cişa – Stâna Popas Putredu-Moară.

Luni:  Traseu: Leşu – Poiana Ilvei – Maieru
– Participanți direcți: 300 de persoane ( 100 de elevi din școlile din zonă; 100 de invitați din țările vecine; 100 de oieri, profesori, invitați din România);
– Participanți indirecți: cca. 500 de persoane la Căminul Cultural din Maieru;
– Logistică: oi, căruțe, măgari, cai, microbuze;
– Program cultural: Repertoriu pastoral pe durata traseului (strigături, chiuituri, cântece); Conferință la Maieru: Transhumanța din Munții Carpați (lectori din țările invitate); Spectacol artistic ( Ansambluri locale şi din țările invitate);

Marți:  3 Traseu: Maieru – Rodna (Valea Vinului)
– Program cultural:
Repertoriu pastoral pe durata traseului (strigături, chiuituri, cântece);
Poveştile bacilor în jurul focului;Ziua nr. 4 Traseu: Rodna (Valea Vinului) – Şaua Cişa – Stâna Popas Putredu-Moară (Muntele Putredul)
– Program cultural: Ritualul Focului Viu din stânele Carpaților (Sfințirea lemnului, cremenelor și a iascăi; Igienizarea vetrei interioare și exterioare; Formarea rugului; Incantațiile de alungare a duhurilor rele ale nopții; Aprinderea focului din vatra centrală și din vetrele marginale; Distribuția torțelor la participanți; Dansuri ritualice în jurul focului viu; Poveştile bacilor) Ziua nr. 5
– Alesul sterpelor și al berbecilor: Descrierea scurtă a tehnicilor tradiționale de selecție a oilor (calitățile berbecilor de sămânță, calitățile oii bune);
– Pregătirea practică și magică a stânei pentru măsuriș si pentru desfășurarea optimă a sezonului pastoral ;
– Măsurișul oilor: prezentarea tehnicilor de muls, închegat, scurgere a cașului și repartiție a lui cu cumpăna, în mod tradițional.
Prezentarea tehnicii de obținere a jintiței și urdei. Prezentarea întregului echipament tehnic tradițional: găleti, budacă, jintalău, cheagornită, căldare, prinzări din pânză, comarnic pentru caș etc.
– Paza rituală a laptelui și oilor în sezonul care urmează: ritualul Focului Viu din stânele năsăudene și funcția lui (păstrat nestins până la coborârea în sat);
– Prezentarea vieții cotidiene la stână: prezentarea echipamentului tradițional al păcurarului năsăudean (cămașa și izmenele cernite, pentru a fi impermeabile, clopul uns, cureaua lată, straița de piele, etc..; organizarea interiorului stânei, tehnici de apărare a stânei de lupi și urși, tehnici traiționale de selecție a câinilor de pază, tratamentele oilor și câinilor împotriva diverselor boli, incantațiile de alungare a duhurilor rele ale nopții;
– Închiderea festivă a evenimentului: aprinderea focului din vatra centrală cu tăciuni din focul viu, distribuirea de torțe la participanți; dansuri în jurul focului viu; Cuțitul la strungă, Armindenul; Transferul simbolic al organizării Transhumanței anuale pentru altă stână.

Fotografia postată de Maria Floarea Acu.

Festival își propune următoarele obiective:
a) semnificatia socială, ilustrând cel mai vechi comportament asociativ cu substrat economic din mediul nostru rural, materializat în asociatia pastorală egalitară;
b) semnificatia patrimonială, grupând elemente ale patrimoniului pastoral material (inventar, echipamente specifice) si imaterial (tehnici pastorale, conținut literar, muzical, coregrafic cu specific pastoral);
c) încărcătura afectivă, asociațiile pastorale având durată lungă și creând între participanti solidaritate de grup, în așa măsură încât băgatu pe brânză era considerat un echivalent laic al Paștilor;
d) încărcătura identitară, definind mentalitatea unui grup uman modelat în conditii de libertate personală, autonomie zonală si sigurantă economică începând cu jumătatea secolului al XVIII-lea; statusul grăniceresc a insuflat indivizilor conștiința de sine, mândria de grup și încrederea în propășirea culturală individuală și colectivă pe un fond de stabilitate organizatională;
e) încărcătura istorică: din această zonă au pornit spre nord, pe catena carpatică, până în Moravia cehă, tăranii-munteni care – alături de cei din Maramureș si Bucovina – au implantat în perioada medievală tehnicile pastorale românești și terminologia aferentă în mediul ucrainean, polonez, slovac și ceh.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.