Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc

Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Grăniceresc este un proiect inițiat de mai multe unități administrative împreună cu Cooperativa Sîngeorz-Băi, Cooperativa Poiana Ilvei, Soc. Cooperativa Poiana Ilvei, Cooperativa Leșu, Cooperativa Ilva Mică, Cooperativa Maieru, Cooperativa Rodna. Evenimentul va avea loc în perioada 27 – 31 mai în localitățile Sîngeorz-Băi (Cormaia), Leşu, Poiana Ilvei, Maieru, Rodna (Valea Vinului) Muntele Putredul.

Programul evenimentului: Duminică – „Sărbătoarea străbunilor – Măsura Laptelui”, Sîngeorz-Băi
– Parada portului popular pe conturul hărţii de la 1918 cu: aromâni din România, Grecia, Macedonia, vlahi din Bulgaria, Muntenegru,
Croația, Austria, Polonia, Cehia, Slovacia și Serbia, volohi din Ucraina, Români din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Ungaria; Gorali din Franța.
– Concursuri (Concurs de joc sportiv pastoral „Tig”, Concurs de degustare brânză; Concurs de ceaun; Concurs de toporișcă; Concurs de spart lemne; Concurs de tracţiune cabalină);
– Spectacol artistic (Ansambluri și interpreti din țările vecine de mai sus)
Zilele 2-3-4: Traseul transhumanței (Leşu – Muntele Putredul Moară)
– Descriere: 300 de participanti însoțesc o turmă de 300 de oi pe un parcurs de transhumanță de 50 de km cu plecare din Comuna Leşu până la Stâna Popas Putredu-Moară din Muntele Putredul, pe traseul: Leşu – Poiana Ilvei – Maieru – Rodna – Valea Vinului – Şaua Cişa – Stâna Popas Putredu-Moară.

Luni:  Traseu: Leşu – Poiana Ilvei – Maieru
– Participanți direcți: 300 de persoane ( 100 de elevi din școlile din zonă; 100 de invitați din țările vecine; 100 de oieri, profesori, invitați din România);
– Participanți indirecți: cca. 500 de persoane la Căminul Cultural din Maieru;
– Logistică: oi, căruțe, măgari, cai, microbuze;
– Program cultural: Repertoriu pastoral pe durata traseului (strigături, chiuituri, cântece); Conferință la Maieru: Transhumanța din Munții Carpați (lectori din țările invitate); Spectacol artistic ( Ansambluri locale şi din țările invitate);

Marți:  3 Traseu: Maieru – Rodna (Valea Vinului)
– Program cultural:
Repertoriu pastoral pe durata traseului (strigături, chiuituri, cântece);
Poveştile bacilor în jurul focului;Ziua nr. 4 Traseu: Rodna (Valea Vinului) – Şaua Cişa – Stâna Popas Putredu-Moară (Muntele Putredul)
– Program cultural: Ritualul Focului Viu din stânele Carpaților (Sfințirea lemnului, cremenelor și a iascăi; Igienizarea vetrei interioare și exterioare; Formarea rugului; Incantațiile de alungare a duhurilor rele ale nopții; Aprinderea focului din vatra centrală și din vetrele marginale; Distribuția torțelor la participanți; Dansuri ritualice în jurul focului viu; Poveştile bacilor) Ziua nr. 5
– Alesul sterpelor și al berbecilor: Descrierea scurtă a tehnicilor tradiționale de selecție a oilor (calitățile berbecilor de sămânță, calitățile oii bune);
– Pregătirea practică și magică a stânei pentru măsuriș si pentru desfășurarea optimă a sezonului pastoral ;
– Măsurișul oilor: prezentarea tehnicilor de muls, închegat, scurgere a cașului și repartiție a lui cu cumpăna, în mod tradițional.
Prezentarea tehnicii de obținere a jintiței și urdei. Prezentarea întregului echipament tehnic tradițional: găleti, budacă, jintalău, cheagornită, căldare, prinzări din pânză, comarnic pentru caș etc.
– Paza rituală a laptelui și oilor în sezonul care urmează: ritualul Focului Viu din stânele năsăudene și funcția lui (păstrat nestins până la coborârea în sat);
– Prezentarea vieții cotidiene la stână: prezentarea echipamentului tradițional al păcurarului năsăudean (cămașa și izmenele cernite, pentru a fi impermeabile, clopul uns, cureaua lată, straița de piele, etc..; organizarea interiorului stânei, tehnici de apărare a stânei de lupi și urși, tehnici traiționale de selecție a câinilor de pază, tratamentele oilor și câinilor împotriva diverselor boli, incantațiile de alungare a duhurilor rele ale nopții;
– Închiderea festivă a evenimentului: aprinderea focului din vatra centrală cu tăciuni din focul viu, distribuirea de torțe la participanți; dansuri în jurul focului viu; Cuțitul la strungă, Armindenul; Transferul simbolic al organizării Transhumanței anuale pentru altă stână.

Fotografia postată de Maria Floarea Acu.

Festival își propune următoarele obiective:
a) semnificatia socială, ilustrând cel mai vechi comportament asociativ cu substrat economic din mediul nostru rural, materializat în asociatia pastorală egalitară;
b) semnificatia patrimonială, grupând elemente ale patrimoniului pastoral material (inventar, echipamente specifice) si imaterial (tehnici pastorale, conținut literar, muzical, coregrafic cu specific pastoral);
c) încărcătura afectivă, asociațiile pastorale având durată lungă și creând între participanti solidaritate de grup, în așa măsură încât băgatu pe brânză era considerat un echivalent laic al Paștilor;
d) încărcătura identitară, definind mentalitatea unui grup uman modelat în conditii de libertate personală, autonomie zonală si sigurantă economică începând cu jumătatea secolului al XVIII-lea; statusul grăniceresc a insuflat indivizilor conștiința de sine, mândria de grup și încrederea în propășirea culturală individuală și colectivă pe un fond de stabilitate organizatională;
e) încărcătura istorică: din această zonă au pornit spre nord, pe catena carpatică, până în Moravia cehă, tăranii-munteni care – alături de cei din Maramureș si Bucovina – au implantat în perioada medievală tehnicile pastorale românești și terminologia aferentă în mediul ucrainean, polonez, slovac și ceh.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.