OPINII

Școala lui Isus face inima blândă și smerită

Școlile obișnuite au intrat de curând în vacanță. Pentru mulți a început și perioada concediilor. Nu putem spune același lucru despre cei care sunt la „Școala lui Isus”. De ce? Pentru că sufletul nu are niciodată vacanță.

Astăzi, împreună cu credincioșii de la catedrala „Sf. Iosif” am meditat învățătura din Matei 11, 25-30. Am considerat acesta pasaj ca un fel de „curs” ținut de Învățătorul Isus.

După părerea mea, cursul a avut trei puncte.

Primul, Dumnezeu Tatăl se revelează celor „mici”. Am explicat ce înseamnă „mici” în context biblic. Alte expresii biblice similare sunt: „sărac în duh”, „cei bolnavi” sau „săracii” și „marginalizații” lumii. Totuși, nu se confudă sărăcia sociologică cu sărăcia în duh. Disponibilitatea sau dorința de Dumnezeu face diferența.

Al doilea, Isus Christos este unicul mijlocitor al revelației Tatăului. Afirmația sună cam tare în contextul lumii globalizate religios. Totuși, acesta este specificul creștinismului. Astfel, cu ajutorul lui Isus intrăm în misterul Sfintei Treimi. Aflăm de la El că Dumnezeue este iubire, relație. Creștinul participă la viața Sfintei Treimi și devine relație de iubire în lume. Această relație nu este mereu luminoasă sau pacificatoare. De aceea, în concret, și de cele mai multe ori, iubirea de aproapele înseamnă „suportarea” lui.

Al treilea, Isus îi invită la sine pe cei ostențiți și împovărați. Are un plan cu ei sau un scop precis. Este vorba de a-i ajuta să învețe de la El să aibă inima blândă și smerită. Cum se poate ajunge aici? Prin alăturarea omului obosit la lucrarea lui Isus care poartă jugul și povara tuturor. Jugul este legea cea nouă a iubirii de Dumnezeu și de aproapele. Povara este crucea.

În concluzie am spus că omul este ca un înger cu o singură aripă. L-am citat pe Don Tonino Bello, un episcop italian în faimă de sfințenie. Ca să poată zbura trebuie să îmbrățișeze un alt om sau un alt înger. Astfel, la școala lui Isus omul poate crește sau poate zbura dacă este în relație cu semenul său. Și dacă îl „suportă” pe semennul său, atunci acesta îi devine frate. De ce? Pentru că are inima blândă și smerită.

Isuse cu inima blândă și smerită, fă inima noastră asemenea cu inima Ta!

Wilhelm Danca