Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a găzduit luni seara, exact la data când, acum 100 de ani, pe 4 martie 1924, s-a născut scriitorul Lucian Valea, un eveniment dedicat activității sale culturale. Evenimentul a cuprins, în principal, lansarea volumelor Mătănii pentru fata ardeleană (ediție anastatică) și Lucian Valea 100 – ambele editate de Editura „Galaxia Gutenberg” în alcătuirea și coordonarea scriitorului Mircea Măluț (Marcel Seserman), tehnoredactor Laura Goia – și un recital muzical al cantautorului Florin Săsărman. Invitați: Oana și Mădălina Valea, editorul și scriitorul Mircea Petean – Editura „Limes”, editorul Silviu Hodiș – Editura „Galaxia Gutenberg”, Ștefan Teișanu, director al Centrului Cultural Cluj. Amfitrionii evenimentului au fost Ioan Pintea și Mircea Măluț (Marcel Seserman).
Au vorbit despre Lucian Valea și activitatea acestuia scriitorul Mircea Măluț (Marcel Seserman), scriitorul Ioan Pintea (Directorul Bibliotecii „George Coșbuc”), editorii, Mircea Petean și Silviu Hodiș, scriitorii Cornel Cotuțiu, Victor Știr, David Dorian și Olimpiu Nușfelean.
Un moment aparte l-a constituit evocarea făcută de cei de mai sus care l-au cunoscut pe scriitor, de cea a fiicei acestuia, Oana, a soției, Mădălina, a scriitoarei Maria Ujică și a reprezentantului familiei Teișanu, Ștefan Teișanu, director al Centrului Cultural Cluj.
Pe marginea volumului Lucian Valea 100, scriitorul Mircea Măluț (Marcel Seserman) sublinia:
„Exponent de seamă al „generației războiului” sau, cum mai adecvat o definește chiar el, al „generației amânate”, Lucian Valea este, în primul rând, o foarte valoroasă conștiință a timpului său, implicat, atent și cu mare devotament, în problemele Cetății, fapt pentru care, de altfel, a suferit atât de mult.
În plan literar, este de remarcat debutul său excepțional, unul care a stârnit elogiile criticii academice, pe de o parte, și un val de entuziasm critic al confraților întru condei, pe de altă parte, mulți dintre aceștia apropiindu-i, nu fără temei, vocea lirică de cea a „poetului pătimirii noastre”, Octavian Goga.
La o vârstă când unii încă își caută cu o anumită nesiguranță drumurile estetice, elevul Lucian Valea debuta fulminant editorial la 17 ani, înființa o revistă de poezie – Claviaturi – la 18 ani și vocea lui se auzea la Atheneu, alături de vocile cele mai sonore ale poeziei noastre interbelice.”
Cronologie
1924 4 martie: În comuna Şanţ, judeţul Bistriţa‑Năsăud se naşte Lucian Valea, pe numele său patronimic Alexandru Alexandrescu, fiul învăţătorului Alexandru Astăluş şi al Ioanei (născută Siminic). Din 1940 îşi ia pseudonimul Lucian Valea care, din 1957, devine numele său legal.
1931‑1935 urmează şcoala primară din Sângeorz‑Băi, judeţul Bistriţa‑Năsăud.
1935‑1943 îşi face studiile liceale după cum urmează:
‑ clasele I‑III la Bistriţa (1935‑1938)
‑ clasele IV‑V la Cluj (1938‑1940)
‑ clasele VII‑VIII la Braşov (1940‑1943)
1939 debut literar cu poezia Tu n‑ai murit! (lui Ion Moldoveanu), în revista „Tribuna” din Cluj, condusă de Ion Agârbiceanu.
1940 Se refugiază din Ardealul ocupat la Braşov, unde continuă munca de colaborator cultural al revistei până în 1944.
1941 ianuarie: la Buzău, în colecţia „Zarathustra” apare prima carte de versuri, Mătănii pentru Fata Ardeleană, volum salutat de critica literară a vremii;
mai: la Braşov, iniţiază (împreună cu un coleg de liceu, Mircea Bogdan) apariţia caietelor de poezie „Claviaturi”. Ambii iniţiatori fiind elevi, solicită patronajul poetului Gherghinescu Vania
1942 august‑septembrie: apare, la „Tribuna” din Braşov, volumul Întoarcerea lângă pământ, primit cu deosebit interes. Critici şi istorici literari ai vremii, precum Vasile Netea, Octav Şuluţiu, Olimpiu Boitoş, D. Murăraşu, Petru Comarnescu, Matei Alexandrescu, Ion Apostol Popescu, Aurel Marin scriu despre lirica sa.
1942‑1944 lucrează ca redactor la „Gazeta Transilvaniei” din Braşov, colaborând în acelaşi timp şi la publicaţiile: „Ardealul”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” etc.
1943 ia bacalaureatul la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov; în toamna aceluiaşi an se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti
1944 întrerupe studiile fiind încorporat la Şcoala de Ofiţeri Rezervişti din C. Lung Muscel. E lăsat la vatră în toamna aceluiaşi an.
1945 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie, Universitatea Bucureşti, absolvită în 1949; Se înscrie în Partidul Naţional Ţărănesc aripa de tineret, continuând astfel tradiţia familiei.
1945‑1946 predă la Şcoala Normală din Năsăud, ca profesor suplinitor, urmând în paralel cursurile universitare.
1949 29 iulie: se căsătoreşte cu Livia Plăian; absolvă cursurile Facultăţii de Litere.
1950 10 iunie: este ridicat de securitate pe motivul apartenenţei politice şi trimis la muncă silnică pe şantierul‑penitenciar Oneşti Baraj.
1954 19 ianuarie: este pus în libertate;
23 ianuarie: este arestat din nou şi trimis la penitenciarul Borzeşti de unde va fi eliberat definitiv la data de 5 iulie a aceluiaşi an.
1954 ianuarie: se angajează la întreprinderea „Granitul”, comuna Poieni, jud. Cluj;
15 mai: se naşte primul fiu, Mihai;
septembrie: pleacă la Timişoara unde este angajat ca secretar la Filiala Artiştilor Plastici şi unde începe colaborarea cu revista „Scrisul Bănăţean”;
1956 divorţează de Livia Plăian.
1957 aprilie: angajat ca metodist la Casa Creaţiei Populare, regiunea Banat.
1958 i se desface contractul de muncă din cauza condamnării suferite anterior.
1958‑1960 trăieşte exclusiv din colaborările cu presa.
1959 aprilie: reintră în învăţământ ca profesor de limba română la diferite instituţii din Timişoara.
1962 septembrie: se mută la Bacău, ocupând postul de lector la Institutul Pedagogic.
1963 Este dat afară în urma unui scandal având ca motiv real condamnarea politică şi este trimis disciplinar la Liceul din Darabani, judeţul Botoşani.
1963‑1966 profesor de limba română la Liceul din Darabani.
1966 muzeograf la Muzeul Regional Suceava, de unde revine la Darabani.
1967 ziarul „Clopotul” din Botoşani cere transferul său la redacţie la secţia culturală. La 15 iunie, când se prezintă pentru a‑şi lua postul în primire, este înştiinţat că, din motive speciale, nu mai poate fi încadrat. Pierde şi postul de titular din învăţământ, rămânând suplinitor la Darabani până în 1969.
1969 mai: este totuşi chemat la Botoşani ca director al Casei Judeţene a Creaţiei Populare şi apoi director al Şcolii Populare de Artă, până în octombrie 1971. Tot din acest an, semnează Cronica literară a ziarului „Clopotul”.
1970 iniţiază „Colocviile Ion Pillat” la Botoşani şi Miorcani.
1972 este anul care marchează revenirea pe scena literară dar şi regăsirea echilibrului în viaţa personală. Se recăsătoreşte cu Mădălina, născută Roşu; apare Întoarcerea lui Don Quijote, versuri, Editura Cartea Românească, după o „tăcere” de aproape trei decenii.
1973 este primit membru titular în Uniunea Scriitorilor din România şi în Asociaţia Scriitorilor din Iaşi, fiindu‑i recunoscută întreaga activitate literară.
15 ianuarie: se naşte al doilea fiu, Alexandru Ioan
1974 25 decembrie: se naşte fiica, Ioana Alexandra.
1975 Vocile, Editura Junimea, Iași
1977 Oameni pe care i-am iubit, Editura Junimea, Iași.
1978 Singurătate în Ithaca, versuri, Editura „Junimea” – Premiul de poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi.
1979 Groapa cu lei, versuri, Editura „Dacia”; participă ca membru în delegaţia română la Congresul Internaţional al scriitorilor desfăşurat în Iugoslavia, la Struga.
1980 Coşbuc în căutarea universului liric, critică, Editura „Albatros”.
1981 Un lungan c‑un geamantan, teatru pentru copii, Editura „Ion Creangă.”
1983 Autoportret în timp, versuri, Editura „Junimea.”
1986 Pe urmele lui George Coşbuc, biografie, Editura „Sport‑Turism.”
iunie: se stabileşte la Bistriţa, marcând astfel o „întoarcere lângă pământ”.
1987 volumul I al monografiei George Coşbuc: viaţa şi opera intră în planul Editurii „Dacia”, dar este „uitată” în sertar.
1990 devine membru PNŢ‑CD
– iniţiază apariţia revistei „Minerva”, foaie de literatură‑artă‑cultură, retrăgându‑se după un an din colectivul redacţional.
– Tot de numele său se leagă apariţia ziarului „Săptămâna”, al PNŢ‑CD.
1992 4 aprilie: se stinge din viaţă şi este înmormântat la Bistriţa
2001 Editura „Timpul” din Iaşi preia monografia despre Coşbuc, ambele volume, în vederea publicării.
2001 Viața lui George Coșbuc, vol I, ediție îngrijită de Mircea Diaconu, Editura Timpul, Iași.
2002 Generația amânată, ediție îngrijită de Oana Valea și Mircea Măluț, Editura Limes.
2004 Oameni pe care i-am iubit, Editura Limes, Cluj-Napoca.
2004 Jucătorul de cărți, Editura Limes, Cluj-Napoca.
2006 Alți oameni pe care i-am iubit, Editura Pergamon, Bistrița.
2006 Pe urmele lui George Coşbuc, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
2007 Pe urmele lui George Coşbuc, Editura Pergamon, Bistrița.
2011 Viața lui George Coșbuc, ediție îngrijită de Mircea Diaconu, Editura Timpul, Iași.
2012 Opere / 6 volume (vol I – Poezii, vol II – Oameni pe care i-am iubit, vol III – Coșbuc în căutarea universului liric, vol IV – Pe urmele lui George Coșbuc, vol V – Viața lui George Coșbuc, vol VI – Generația amânată), ediție îngrijită de Mircea Măluţ (Marcel Seserman), Editura Limes, Cluj-Napoca.
2024 Mătănii pentru fata ardeleană, ediție anastatică îngrijită de Mircea Măluț (Marcel Seserman), Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș.
Despre cărțile lui Lucian Valea au scris, printre alții: Matei Alexandrescu, Olimpiu Boitoș, E. Bocșa-Mălin, Niculescu Olt, Doina Peteanu, Radu Teculescu, Petru Comarnescu, D. Murărașu, Aurel Marin, I. Negoițescu, Ion Oana, V. Spiridonică, Ion Șugariu, Vasile Netea, Octav Șuluțiu, Nichifor Crainic, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Roșu, Vasile Gionea, V. Ciornea, Mihai Negru, L. Voita, Ovidiu Drimba, Perpessicius, Copilu Cheatră, Mihai Niculescu, George Sidorovici, Mihai Neagu, Ben Corlaciu, Dorin Tudoran, N. Tertulian, Mircea Streinu, Mircea Iorgulescu, Emil Manu, Daniel Dumitriu, Adrian Popescu, Virgil Mazilescu, Mircea Vaida, Al. Andriescu, V. Diaconescu, Miron Blaga, Gheorghe Lateș, Virgil Nistor, Mircea Măluț, Mircea Vaida, Mihai-Dinu Gheorghiu, George Munteanu, Radu Ciobanu, D.(im.). P. (ăcurariu), Nicolae Băciuț, Ion Oarcăsu, Victor Niță, Mircea Popa, Teodor Tanco, Florin Faifer, Al. Dobrescu, Dinu Păcurar, M. Straje, D. Micu, M. Apolzan, Zaharia Sțngeorzan, Cornel Regman, Ion Dodu Bălan, Laurențiu Ulici, Petru Poantă, Șerban Cioculescu, Cornel Cotuțiu …
