Semnificația zilei de Ajunul Bobotezei. Tradiții la români.

Ajunul Bobotezei este urmată de Bobotează și de ziua Sfântului Ioan, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare, conform creștinortodox.ro.

În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întamplă ca cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.

Alți preoți îi opresc pe credincioși să ia Agheasma Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: ,,aceștia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi… Deci de unde este socotința acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să știm că nu pentru această Apă este necurățirea în noi, ci devenim necurați prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curățim de acestea, bem fără de îndoială această Sfântă Apă”.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir.
Boboteaza, serbată în 6 ianuarie este considerată și ziua nașterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos. Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricții alimentare. „înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbatoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbatoare a Botezului Domnului“, spune părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călărașului, citat de adevarul.ro.

Superstiția cel mai des întalnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inel un fir roșu de mătase și o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

În noaptea de Ajun, fetele de măritat își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Există credința potrivit căreia dacă în dimineața de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă si nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. Tradiția populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului și că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezatorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.