Solidaritate în singurătate

Autor: Teodor Baconschi

Ce multă răutate se desfată în societatea noastră! Mai grav e că frustrarea aproape generală din care decurg atâtea maleficii are justificări în general obiective. Un mileniu de obscuritate, după retragerea aureliană (dacă e să ne întoarcem puternic înapoi, către dificila noastră etnogeneză). Apoi, abia în secolul XIV, apariția pe hartă a principatelor române din Valahia și Moldova, deja vasalizate de regatele mai puternice ale Ungariei și Poloniei. Tot atunci apare, cu aport sârbesc, bulgar sau direct bizantin, o ierarhie ecleziastică, dublată de constituirea primelor mânăstiri (cele franciscane și benedictine, legate de proto-episcopii catolice, punctaseră geografia transilvană și dobrogeană, încă din primul mileniu, fără să reziste, cu mici excepții, prea mult timp). Tribut către turcii otomani, suzeranități străine, intermedieri balcanice, influențe apusene filtrate prin vecini ancorați în Occidentul latin, secole de slavonism liturgic și de scriere chirilică… Mai multe generații de istorici autohtoni sau străini – patrioți sau ostili și disprețuitori cu neamul pastoral-agrar al românilor – au fost nevoite să salute ”miracolul” supraviețuirii noastre pe un teritoriu extins (inclusiv la sudul Dunării, prin comunități înrudite – vorbitoare de graiuri romanice dialectale). Un soi de enigmă explicabilă prin geografie și mentalitatea retragerii în munții păduroși, dar și prin subzistența unor obști sătești cu organizare cutumiară, arhaică. Nici perioada domniilor pământene, uneori glorioase, precum cele ale Mușatinilor, Basarabilor și Brâncovenilor, n-a fost scutită de umilința unor înfrângeri militare, iar primii noștri domni luminați, precum Cantemir, în Moldova, au murit în exil rusesc, decapitați la Stambul, detronați de conspirații leșești și trădări ale unei boierimi adesea sălbatice.
Să adăugăm acestei lungi salbe de vicisitudini adesea tragice perioada fanariotă, cu vagi influxuri venețiene, dar fundamental spoliatoare și programatic elenizantă, ca să nu mai pomenim de trădarea lui Tudor Vladimirescu de către aliații din Eterie, sau de pățaniile lui Avram Iancu în compania mincinoasă a pașoptiștilor maghiari. Au venit Hohenzollernii, conectați la monarhiile nordice ale Europei, care – cu sprijinul unei prime clase avute și franțuzite – au reușit să marcheze independența, Marea Unire și dezvoltarea (comparativ) impetuoasă din interbelic. Peste munți, elementul românesc și ortodox a fost mereu strivit de aroganța burgheză și aristocratică a celor trei națiuni – unguri, sași și secui – care le-au închis țăranilor noștri porțile cetăților și le-au impus, producând ceva martiri în surtuce de oaie, uniatismul catolic, din care a derivat Școala Ardeleană, cu latinismul ei manifest, și Astra, cu elita ei de avocați, preoți, notari și învățători înhămați, mai ales sub abila păstorire sibiană a armânului Șaguna, la carul emancipării naționale. Când dezrobirea, ridicarea intelectuală, organizarea instituțională modernă, recunoașterea internațională, evoluția economică și creația culturală liberă au dat, finalmente, substanță și prestanță nefericitei noastre țări, s-a produs cataclismul comunist, cu tancul sovietic pe străzi și lovitura de stat care a terminat monarhia…
Cum să nu fii frustrat, când, după prăbușirea național-bolșevismului, ajungi, în trei decenii de recuperări istoriografice, la tabloul atâtor atrocități, eșecuri, întârzieri și improvizații tardive? Și totuși, am creat (între 1850 și zilele noastre) o cultură formidabil punctată cu genii, frecvent desțărate, o literatură perfect europeană, o tradiție simfonică, plastică, arhitectonică și chiar filozofică de toată isprava… Tot atâtea dovezi că nenorocirile care ne complexează, erodându-ne stima de sine, au fost răscumpărate printr-o vastă constelație de oameni deștepți și talentați, ieșiți uneori nu din familii bogate și superior instruite, ci direct din sate amărâte, rămase în afara timpului. Dar ne-am făcut-o și cu mâna noastră, tolerând vicii și leneveli, furtișaguri și imposturi, demagogi și dictatori, lașități și oportunisme cinice, sub semnul unui anume fatalism paralizant și zodia unei delăsări proverbiale… de care nu ne-am vindecat nici în lunga tranziție post-comunistă. Iată-ne însă în cea mai bună conjunctură în care ne-am aflat vreodată: în UE și NATO, cele mai râvnite, prospere, democratice și creative organizații internaționale de pe planetă. Răspunsul nostru colectiv la această șansă care a dotat cu motoare turbo dezvoltarea țării rămâne complezența față de rețelele PCR și ale Securității, plebiscitarea contraselecției printr-o vinovată pasivitate sau chiar jubilație dinaintea demonizării mediatice a elitei intelectuale democratice, anti-comuniste și pro-occidentale. Ce putea fi mai lamentabil, dincolo de aprobarea tacită a imposturii în administrație și politică, în universitățile-parazit, pline de plagiatori și în miștocăreala generală, care ne ține în continuare departe de simțul tragic al unui destin major? Admit că era greu să ne schimbăm firea, deformată în durata lungă a unei istorii pe care m-am străduit, cu inima cernită, să o rezum aici.
Nu admit însă că n-o putem face nici noi, nici urmașii noștri. Tocmai pentru că am un mit patriotic în centrul inimii, pentru că mintea și viața mea s-au concentrat anxios și iubitor asupra drumului îndreptat al națiunii din care fac parte și pe care am avut onoarea – da, cuvântul nu e prea mare și nici circumstanțial – de a o servi ca diplomat și om de litere… Onoare? Fără discuție! Pentru că am decantat sufletește ce a izvodit mai de soi neamul nostru și m-am trezit, o clipă, în raiul unor oameni de seamă, sub icoana unor sfinți și candoarea atâtor anonimi, striviți de șenila totalitarismului. Altfel spus, pentru că am cu cine să mă simt solidar, în pofida solitudinii pe care o resimt, tot mai des, ca dulce blestem, oximoronic însoțit cu binecuvântarea de a mă fi născut aici.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.