Autor: Cristina Rusu
A trecut o săptămână de la publicarea articolului prin care aduceam la cunoștința opiniei publice faptul că autoritățile locale de la Tîrlișua preferă să încalce Legea 544/2001, în loc să lămurească lucrările de amenajare a unor cursuri de apă necadastrale, și făceam apel la autoritățile competente să mă ajute să înțeleg acest refuz. După cum menționam în articol, pe Valea Oarzina, proiectul finanțat prin fonduri europene prevedea construirea a două baraje deversoare, dar în teren, situația se prezintă astfel: unul dintre barajele deversoare nu seamănă cu … un baraj deversor, iar celălalt nu e de găsit, oricât am căutat de-a lungul văii. În sprijinul afirmației mele de mai sus, pe lângă fotografia și documentele anexate articolului precedent, al cărui link îl găsiți la finalul acestui articol, stă și declarația edilului comunei pentru știridebistrita.ro că: ,,Pe Valea Oarzina există unul (baraj deversor) mai mic”. De ce e unul mai mic, ca pe celelalte văi din proiect, n-am înțeles, după cum nu înțeleg nici unde e cel de-al doilea baraj deversor de pe această vale.
Mai aveam o speranță, după articolul precedent, că Primăria Tîrlișua va ieși public să lămurească situația barajelor deversoare de pe Valea Oarzina și de pe alte patru văi cuprinse în proiect, e datoria oricărei primării să facă acest lucru. Lipsa de reacție nu o înțeleg nici acum, la fel cum nu am înțeles răspunsurile sau lipsa de răspuns la solicitările mele privind furnizarea informațiilor de interes public. Însă, aveam o speranță și mai mare că o autoritate publică, cel puțin, cu atribuții în domeniu, se va grăbi să lămurească problema buclucașelor baraje. Una singură, nu contează care! Mă gândeam că problema amenajării unor văi din comuna în care, nu demult, 13 oameni au murit la inundații, e foarte importantă ca să nască semne de întrebare. M-am înșelat din nou. Autoritățile își continuă liniștite somnul care le caracterizează când vine vorba de un cetățean oarecare, fără funcție și fără susținere politică sau de altă natură. Recunosc că m-am așteptat și ca vreun reprezentant al partidului de guvernământ să ia atitudine și să spună că se va interesa de soluționarea problemei pe care eu am semnalat-o. Da, știu, sunt încă naivă deși am o vârstă….
În schimb, în lipsa de reacție a autorităților, mi-a ajuns la urechi zvonul că o persoană s-ar fi exprimat că mă va acționa în judecată pentru calomnie dacă voi continua să scriu sau să cer explicații despre barajele deversoare cuprinse în proiectul de amenajare a celor cinci văi necadastrale. Persoană pe care n-am nominalizat-o în articolul precedent, cu atât mai puțin să spun lucruri neadevărate despre ea. Deocamdată, până verific și alte surse nu iau în considerare acest zvon însă am următorul mesaj: oricine poate să apeleze la justiție dacă simte că i-au fost încălcate drepturile, dar nu trebuie să condiționeze acest lucru de o acțiune sau inacțiune a celuilalt. Pentru că, în acest caz, vorbim de o încălcare a legii pe care s-ar putea să nu o trec cu vederea. Desigur, dacă se confirmă. Nu mi-e frică când aud de justiție, chiar dacă am experiența nefericită a pierderii unui proces în instanțele bistrițene. Dar am și satisfacția unei plângeri admisibile la CEDO și abia aștept deznădămândul procesului de la instanța europeană mai ales că ceea ce s-a întâmplat atunci, seamănă foarte mult cu ceea ce se întâmplă acum. Dar toate acestea, la momentul potrivit.
Până una-alta, încă sper ca vreo autoritate să fie drăguță să mă lămurească și pe mine, cetățeanul simplu, cum stă treaba cu respectivele baraje deversoare, mai ales că autoritățile locale de la Tîrlișua refuză să facă acest lucru, încă din august 2018……
