Spre viitorul război al religiilor?

Autor: Adrian Cioroianu

La această oră, în centrul Parisului are loc un mare marș împotriva antisemitismului. Dar miza e… mai mare decât marșul însuși.

Franța, în ultimele zile, a fost șocantă de jignirile de care a avut parte (sâmbătă, 16 febr. a.c.), în plină stradă, un intelectual și un academician al Franței, pe nume Alain Finkielkraut. În linii mari, el a fost somat – de către un aparent „vastă galbenă”, un protestatar care ulterior a fost identificat ca fiind de origine maghrebină/nord-africană și apropiat cercurilor musulmane radicale din Franța – „să dea Palestina înapoi” și a fost tratat, în limbajul străzii, de „sionist de că…t” și altele asemenea. Imaginile filmate ale acestui afront au zguduit Franța laică și republicană.

Aceste imagini vin după un deceniu (cel puțin) în care raportul republică/religie/islam a rămas neclarificat și tot mai distorsionat, în Franța.

Drept care, astăzi de la 19h, ora Franței, la Paris are loc un marș împotriva antisemitismului, la care vor participa 14 partide franceze, mai mari sau mai mici. Frontul Național, al dnei Le Pen, a declarat că va protesta separat. Dar problema e puțin mai complicată.

Luni, 11 februarie 2019, ministrul de Interne francez, Christopher Castaner, a anunțat că actele și amenințările antisemite au crescut de la 311 (în 2017) la 541 (în 2018) – adică, o creștere de 74%!

In același timp, el a vorbit și despre diverse atacuri/profanări care au loc la adresa unor biserici catolice din Franța (fără a da detalii).

În paralel, Ministerul de Interne din Germania a raportat pentru 2018 o creștere cu 10% a atacurilor antisemite (fără a le include și pe cele mărunte, care nu au o natură penală).

În weekendul 16-17 februarie (al 14-lea protest al „vestelor galbene”), unele portrete stradale ale Simonei Veil (supraviețuitoare a Shoah-ului, ex-politician francez) au fost marcate cu zvastica, iar pe geamul unui magazin Bagelstein a fost scris „Juden” – ca în Germania anilor ’30. Aceste incidente sunt, spun mulți comentatori, un eșec al întregii clase politice franceze.

Politica de integrare a celor veniți din Orientul Mijlociu este sub semnul întrebării. Un preot catolic vârstnic a fost decapitat în propria lui parohie, în vara lui 2016, de către doi tineri „radicalizați islamic”. Azi, 19 februarie a.c., un cimitir evreiesc din Alsacia a fost găsit profanat, cu zvastici și diverse alte mesaje de gen. „Este eșecul nostru… O muncă ce va necesita timp…”, a spus președintele Emmanuel Macron, la fața locului.

În opinia mea, există cel puțin 4 (patru) cauze pentru acest nou(?) antisemitism din Franța:
1. Există, istoric, vorbind, un antisemitism al extremei drepte franțuzești, inclusiv intelectuale, de secol XIX-XX, comun (și în parte inspirator) pentru extrema dreaptă română, central-europeană etc. din prima parte a secolului trecut.
2. Există, apoi, un antisemitism politic de stânga (anticapitalist și anticolonialist, în viziunea unora); culmea e că acesta s-a văzut și în timpul lui Stalin, unde, spre final, evreii erau de neîncredere.
3. Există retorica antievreiască a populiștilor anti-globalizare de oriunde și de oricând, cei care văd în evreii notorii (gen Soros etc.) mari „trăgători de sfori” etc., fără dovezi, dar care se bazează pe incultura mediului și pe predispoziția unora de a-l investi pe „evreul” generic (sau pe „cosmopolitul” generic) cu tot felul de păcate presupuse (inclusiv manipularea piețelor financiare etc.).
4. In fine, mai există, indubitabil, un antisemitism musulman – unul de natură endogenă, provenit din țările de imigrație islamică, adică cei care-i percep pe evrei ca fiind inamici istorici, religioși și (geo)politici.

În condițiile acestea, dar începând cu anul 2004 (!), în fiecare an de atunci, Comitetul Național Consultativ pentru Drepturile Omului (din Franța) a precizat în rapoartele anuale că autorii actelor antisemite nu mai aparțin „în marea lor majoritate, unor grupuri influențate (…) de ideologia extremei drepte, ci unor medii de origine arabo-musulmană” (sursa: le figaro.fr).

Istoria merge mai departe.

P.S. Câteva date marca The Economist:

„Data from Germany’s police revealed a 10% jump in anti-Semitic offences (not including non-criminal incidents) last year. The startling news, in response to a request from the opposition Left Party, came a day after French officials announced a jump from 311 anti-Semitic incidents in 2017 to 541 last year. The French interior minister called it a spreading “poison”.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.