ACTUALITATE

Stil și bun gust la reședința domnitorului A. I. Cuza de la Ruginoasa. Povestea palatului. Foto

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este construit în stil neogotic în anul 1804 și a aparținut inițial familiei Sturdza.

Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 și este format din 5 obiective: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza, Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, parcul, zidul de incintă, turnurile și mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, a fost construit de Săndulache Sturdza, pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. Stilul inițial a fost cel neoclasic, păstrat de capela reședinței, stil care se impusese cu predilecție în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un etaj, fiecare din cele patru fațade având aceleași elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră. În aprilie 1857 palatul, abandonat și amenințat de ruină, precum și moșia Ruginoasei, cu 8.000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Națională a Moldovei, pentru suma de 60.000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp, astfel că proprietatea a fost scoasă la licitație și cumpărată, în anul 1862, de către Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Zilele de Paști ale anului 1864 au fost petrecute de familia domnitoare, înconjurată  de prieteni, la Ruginoasa.


Distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Palatul și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific, după anul 1978, când a fost restaurat.

Palatul a fost grav avariat în perioada celui de-al doilea război mondial, din el rămânând doar câteva ziduri de incintă și bucăți ruinate de pereți. În următorii 20 de ani, ruinele au stat în ploaie și zăpadă, iar locuitorii au luat piatră din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit în perioada 1967-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incintă și doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reușit integrarea în ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea inițial domeniul.

Importanța acestei clădiri – monument istoric, este indiscutabilă în economia zonei sub aspectul promovării turistice, a dezvoltării durabile, a integrării și asimilării valorilor europene.
Reamenajarea spațiului expozițional a avut la bază o serie de documente originale, unele aflate la Biblioteca Academiei, cuprinzând descrierea amănunțită a fiecărei piese din mobilierul comandat, însoțită de schițe pe calc și de eșantioane din stofă pentru draperiile unora dintre încăperi, și un manuscris în limba franceză din colecția Muzeului Unirii din Iași, care a aparținut Elenei Cuza, din dorința căreia s-a și scris, și a fost datat în perioada imediat următoare anului 1864, când palatul era deja mobilat și efectiv locuit de familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.


Plecând de la aceste documente certe, care prezintă elementele de mobilier și stofe din interioarele Palatului, și făcând analogii cu exemple similare din perioadă, pentru partea lipsită de documentare, fiind vorba în special de tratarea pereților și a tavanelor, amenajarea actuală își propune să reconstituie cât mai fidel reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza.


La etaj, se află biblioteca, unde au fost reconstituite corpul de bibliotecă de dimensiuni mari, un cuier și galeriile din lemn sculptat, toate realizate conform schițelor din comanda Alteței Sale, la Paris. Ca un element de maximă noutate, în bibliotecă, vizitatorul va fi întâmpinat de proiecția holografică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care rostește discursuri reprezentative, ținute de-a lungul domniei sale, cu scopul declarat de a facilita o mai bună percepție asupra rolului său deosebit de important în dezvoltarea conștiinței naționale, făurirea statului național, obținerea, recunoașterea și respectarea independenței.
Biroul, camera de toaletă a domnitorului și dormitorul Alteței Sale sunt decorate cu mobilier din perioadă sau reconstituiri conform schițelor originale, tapet și brâuri pictate manual. Marele Salon, mobilat cu piese originale în stil Ludovic al XV-lea, recondiționate și retapițate, a fost înnobilat prin completarea garniturilor originale cu două console cu oglindă în același stil, tratarea pereților cu tapet conform perioadei și realizarea de ancadramente de travertin la uși și ferestre.

De asemenea, salonul doamnei Elena Cuza, dormitorul Doamnei și camera copiilor Alexandru si Dimitrie, sunt decorate și ambientate cu elemente de mobilier, draperii, tapet și brâuri pictate manual, conform indicațiilor din documentele originale.

În spatele Palatului, într-un loc mai retras, Sandu Sturdza a zidit, la 1811, în stil neoclasic, biserica ce servea de capelă a curții, având la intrare coloane cu capiteluri ionice. În interior, nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evangheliști, zugrăviți pe pandantivii de la baza turlei. În pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei Sturdza.

Deasupra ei se găsește, astăzi, o raclă din lemn în care sunt osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) și Alexandru (mort în Spania, în timpul călătoriei de nuntă).


După cum se știe, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în exil, la Heidelberg, în Germania, pe când locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor mărturii, ultima sa dorință a fost aceea de a fi înmormântat la Ruginoasa, acolo unde își regăsise, pentru scurtă vreme, liniște sufletească, alături de doamna Elena. Trupul neînsuflețit al domnitorului a fost adus și înmormântat la Ruginoasa, lângă biserică. În 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată, în biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, de Carrara, a fost depusa și ea în capelă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ruginoasa a avut neșansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusă la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Argeș. După război, deoarece Biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi.
Urmând un amplu și minuțios proces de redefinire tematică a expoziției permanente și reamenajare a spațiului expozițional, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa revine în circuitul muzeal național, mai viu ca niciodată.

Palatul de la Ruginoasa este un autentic loc de memorie a lui Alexandru Ioan Cuza, fondatorul statului român modern. Aici, la Ruginoasa, cu prilejul înhumării Domnitorului (1873), Mihail Kogălniceanu afirma: „câtă vreme va avea țara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I”.

Palatul este deschis pentru vizite de miercuri până duminică în intervalul orar 9-18.