Trei ani de la Colectiv. Cum întinează Coaliția PSD-ALDE memoria victimelor tragediei

Mâine se fac trei ani de la tragedia de la Colectiv. De doi ani, guvernarea PSD-ALDE scuipă memoria celor care și-au pierdut, atunci și în lunile ce au urmat, viețile. Mai rău, în loc să se asigure că așa ceva nu se va mai întâmpla, face opusul. E insuportabil. Să le luăm pe rând:

1. În guvernarea Cioloș s-au pus bazele rețelei naționale de mari arși. S-au construit secțiile speciale în centre precum Timișoara sau Iași și s-au alocat bani pentru aparatură. De doi ani, guvernarea actuală nu a fost în stare să echipeze acele secții, astfel încât ele sunt nefuncționale și pacienții, dacă sunt tratați, sunt tratați în saloane improvizate, câteodată din boxe.

2. În guvernarea Cioloș s-a făcut reforma igienei din spitale. A fost înăsprită legislația privind standardele de curățenie (era veche din 1982) și testarea obligatorie atât a dezinfectanților înainte de utilizare, cât și a secțiilor de spitale pentru prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale. Acum, propaganda spune că au crescut infecțiile. Fals! Ele erau acolo, doar că erau ignorate și nu erau raportate. Și acum mai există această frică, dar ea e indusă de guvernanți care vor iar să spună că la noi e ca „afară“. Fals, la noi un mare ars nu are nicio șansă, primește (încă) tratament primitiv și barbar într-o cadă, se infectează și mai departe știm cu toții chinul. Căci, deh, e greu să organizezi o licitație când toți sunt cu ochii pe tine.

3. În guvernarea Cioloș s-a promis Asociației victimelor de la Colectiv desecretizarea fișei pacientului. A fost promisiunea făcută în prima mea zi la Guvern. Oamenii, părinți sau victime, fuseseră mințiți la ordine că nu făcuseră infecții când, de fapt, erau colonizați de mai multe specii de bacterii periculoase – mai mult, părinții victimelor nu aveau voie să vadă fișa copiilor, pentru că aceștia nu și-ar fi dat consimțământul. O aberație, cum să îți dai consimțământul când ești inconștient direct de la arsuri sau de la infecțiile pe care le iei din spitale? Cu foarte mult efort, am reușit după câteva luni să schimbăm legislația, iar acest lucru a permis accesul părinților și intentarea proceselor. Procese care, din păcate, încă se judecă. Măcar de atunci, orice părinte poate vedea fișa medicală a copilului, fie el și adult, și poate lua o decizie în consecință.

4. Nu mai avem bancă de piele, crucială în tratamentul marilor arși, fără de care aceștia, practic, nu au nicio șansă. A funcționat bine când eram la guvernare, acum, subit, e distrusă.

5. Recent, Parlamentul discută (dacă nu a și aprobat) ca toate localurile care nu au autorizație ISU să nici nu fie nevoite să își ia, ci doar să pună afișe că nu au și clienții merg pe propria răspundere. Deci statul, care trebuie să asigure siguranța cetățenilor, îi lasă în plata Domnului și apoi spune că tratează bine. În loc de prevenție, vom avea probabil alte tragedii. Alți fii și fiice pierdute.

Ar mai fi, dar mi-e prea scârbă. Nu o să uit niciodată zilele acelea când ni se spunea că avem de toate și noi, de fapt, nu aveam și încă nu avem nimic! Și azi, în România, un mare ars practic nu are șanse decât dacă, printr-un miracol, reușește să ajungă la timp în străinătate. Și, nu, nu e vina medicilor care fac absolut tot ce pot, chiar imposibilul. Să nu uităm, e vina guvernanților, cei care au fost atunci și care sunt și acum. Timpul trece, dar noi nu uităm.

* Text de Raul Pătrașcu, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara și membru al Platformei RO100.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.