Ultima bornă a Via Transilvanica a traseului ‘Bucovina’, amplasată luni la Putna

Ministrul apelor şi pădurilor, Ioan Deneş, s-a aflat luni, la Putna, în judeţul Suceava, pentru a participa la amplasarea ultimei borne a traseului ‘Bucovina’, parte componentă a Via Transilvanica, însoţit de directorul general al RNP Romsilva, Gheorghe Mihăilescu. La acest eveniment, care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, au participat preşedintele Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, actorul Marcel Iureş si Tiberiu Useriu, ambasadori ai acestui proiect, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, prefectul judeţului Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi, primarul localităţii Putna, Gheorghe Coroamă, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, parteneri şi sponsorii strategici ai proiectului, voluntari şi locuitori din zonă.

Via Transilvanica este un drum care face legătura între Drobeta-Turnu Severin, din judeţul Mehedinţi, şi Putna, judeţul Suceava, pe o lungime de aproximativ 1000 de kilometri.

Ministerul Apelor şi Pădurilor este parte în acest proiect, iar cele 136 de borne au fost montate voluntar de angajaţii Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Direcţia Silvică Suceava.

În cadrul festivităţii, ministrul apelor şi pădurilor, alături de cei prezenţi, a luat parte la amplasarea ultimei borne a Via Transilvanica.

Cu acest prilej demnitarul a susţinut un discurs pe care îl puteţi citi în continuare:

Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit !

Sunt foarte onorat să fiu astăzi la Putna, în acest spaţiu cu profunde semnificaţii pentru poporul român.
Mă încearcă mari emoţii, dar, de asemenea, sunt bucuros şi mândru că împreună deschidem, astăzi, aici, o nouă cale spre redescoperirea României, intrând într-o poveste: Via Transilvanica.

Această Cale a Transilvaniei ne va apropia şi mai mult de noi înşine, vom reîncepe să învăţăm, să cunoaştem şiş a iubim mai mult aceste meleaguri ale ţării noastre, care mustesc de o istorie fascinantă. Ne vom bucura să redescoperim multiculturalitatea, care de-a lungul timpului a dus la apariţia unor zone din ce în ce mai frumoase şi mai interesante. Ne va duce pe cărări la capătul cărora vom fi uimiţi de măreţia naturii.

Şi dincolo de aceste concepte mari ale acestui drum, oamenii vor învăţa să se cunoască altfel, de la om la om, de la suflet la suflet.

Via Transilvanica este un drum care, sunt convins, va dezvolta foarte mult toleranţa, bucuria de a călători, bucuria de a cunoaşte, bucuria de a fi gazde.

Lăsând un pic deoparte poezia, va fi, de asemenea, un bun şi puternic prilej de a se dezvolta turismul, în multe accepţiuni ale sale, de a se dezvolta economic familii, sate, regiuni.

Acest proiect a fost lansat cu entuziasm anul trecut, în cinstea Marii Uniri, la Alba- Iulia, acolo unde a bătut o singură inimă de român la 1918.

Via Transilvanica va fi un vector important în cunoaşterea României şi de străini. Avem locuri şi oameni, castele, palate, păduri, munţi, ape, cascade uimitoare, mituri şi obiceiuri străvechi, pe care, dacă le vom pune într-o poveste, aşa cum spuneam la început, mulţi vor dori să fie parte din ea.

Atunci când am răspuns afirmativ solicitării de a fi parteneri ai acestui proiect, noi cei de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, colegii noştri de la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva am simţit că trebuie să facem parte din această poveste.
Vreau să felicit Asociaţia Tăşuleasa Social pentru această idee şi pe toţi cei care s-au alăturat acestei iniţative.
Sloganul sub care se construieşte şi se trăieşte această cale este ‘Via Transilvanica, un drum care uneşte !’.

Ştiu că vom fi din ce în ce mai mulţi.

Trebuie să fim din ce în ce mai mulţi: este despre frumuseţe, este despre îndrăzneala de a crede în ceva fundamental şi etern, în frumuseţea şi dezvoltarea României.

Via Transilvanica va promova natura, istoria si multiculturalitatea provinciilor româneşti. Acest drum, cu o lungime de 950 de kilometri va lega între ele Muntenia, Banatul, Transilvania cu Bucovina. Este o ofertă generoasă: să redescoperi tot ce este bun, valoros din Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Albă, Sibiu, Braşov, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava.
Aşadar, nu ne rămâne decât să invităm iubitorii de frumos, pe cei interesaţi de istorie, pe cei care cred că mai au multe de aflat despre România să parcurgă cele 7 trasee în care a fost împărţit drumul.

Noi deschidem astăzi traseul Bucovina, de aproximativ 136 de kilometri, această regiune care face legătura între Transilvania şi Moldova.

Bucovina are o rezonanţă specială în sufletul oricărui român: aici poţi rămâne zile în şir să admiri aceste peisaje calde, măreţe, minunate; aici eşti copleşit de unicitatea frescelor mănăstirilor ridicate în vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, una dintre figurile emblematice ale istoriei românilor. Nu pot să nu amintesc frumuseţea costumelor populare din această zonă, ale căror semne, cusute cu măiestrie, spun ele însele o istorie a acestor locuri.

Doamnelor şi domnilor, am convingerea că Via Transilvanica va însemna foarte mult pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.
Vă mulţumesc pentru atenţie !

Direcţia Comunicare Ministerul apelor şi pădurilor.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.