EDUCAŢIE/CULTURĂ

Uniunea Naţională a Studenţilor din România: Este foarte uşor să te cerţi, să “pasezi” responsabilitatea de la o persoană la alta, lucru care nu a ajutat niciodată la binele acestei ţări

Suntem surprinşi să observăm reacţiile pe tema proiectului de burse pentru studenţii din străinătate, pe care le categorisim ca fiind premature, din partea unor colegi pentru care colaborarea în vederea ameliorării efectului de brain drain nu a fost până acum o prioritate.

Condamnăm calificarea unei astfel de măsuri ca fiind “abandonată în discursul public european”, subliniind exemplul practicilor din alte state de pe continent şi din lume, precum Norvegia, Marea Britanie şi Canada.

Măsurile propuse ca alternative de criticii acestei iniţiative pot funcţiona în paralel, ele neexcluzându-se reciproc. Spre exemplu, măsuri precum creşterea bugetului acordat mobilităţilor studenţeşti şi încurajarea participării la acestea pot funcţiona concomitent cu programul de burse.

Ne întristează să vedem că, în continuare, unii dintre reprezentanţii elevilor şi studenţilor nu cunosc şi nu reprezintă problemele cu care se confruntă tinerii care îşi doresc să urmeze studii în străinătate. Reacţia acestora denotă lipsa conştientizării provocărilor cu care se confruntă mulţi dintre cei care aleg să studieze peste graniţe. Unul dintre obiectivele principale ale Ligii este acela de a milita pentru întoarcerea studenţilor români din străinătate. Cu toate acestea, strategia asumată de LSRS nu este aceea a limitării posibilităţilor de plecare la studii peste graniţe, practică a unui regim politic de tristă amintire, ci de atragere acasă a tinerilor perfecţionaţi în marile centre universitare ale lumii.

Referitor la iniţiativa lansată de reprezentanţii Guvernului României, dorim să amintim că Liga Studenţilor Români din Străinătate, fiind singura organizaţie studenţească reprezentativă a studenţilor români din diaspora, este consultată permanent şi susţine elaborarea acestui proiect legislativ.

LSRS lansează, din nou, un apel la colaborare şi critică constructivă colegilor noştri, care să pună în centru modalităţile prin care studenţii formaţi în afara României pot sprijini viitorul acesteia.

“Este regretabil că o asociaţie studenţească ia un proiect de lege pentru burse direcţionate către elevi cu performanţă din mediile precare şi îl prezintă ca pe o măsură rea ce motivează lumea să plece din ţară, mai ales când are şi un mecanism de repatriere implementabil. O măsură similară exista în Norvegia de câteva decenii. Pe lângă acestea, nimeni nu ia cu forţa viitori elevi din ţară şi îi duce la studiu în străinătate. Este vorba de acei elevi care îşi doresc să studieze în străinătate, fac performanţă, au potenţial, în ciuda dificultăţilor financiare şi cele prezente în mediul în care trăiesc. Totodată, studenţii români din străinătate se confruntă cu nenumărate dificultăţi, dat fiind nivelul ridicat academic din ţările gazda şi greutatea de a te adapta într-o ţară nouă. Mulţi dintre ei sunt nevoiţi să lucreze în timp ce merg la facultate, în acest context un sprijin financiar poate contribui direct la îmbunătăţirea rezultatelor lor academice şi la calitatea vieţii lor. Această poziţie neonorabilă denotă doar faptul că unele asociaţii “studenţeşti” sunt deconectate de realitatea atât a elevilor, cat şi a studenţilor. Este regretabil că fix generaţia noastră, cea care ar trebui să contribuie la dezvoltarea României, are în ea o componentă pornită să critice şi să atace orice doar de dragul de a fi contra, fără a prezenta o critică constructivă sau soluţii concrete.” Decebal Mohîrţă – Liga Studenţilor Români din Străinătate.

“De mai bine de un an umanitatea a fost afectată pe toate planurile de un inamic imprevizibil, iar pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a pus în prim plan lucrătorii din domeniul sănătăţii. Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România a susţinut în repetate rânduri de-a lungul anilor măsurile ce aveau ca scop creşterea calităţii educaţiei medicale, actului medical dar şi a condiţiilor de muncă în unităţile sanitare pentru a menţine la un nivel ridicat interesul absolvenţilor Facultăţilor de Medicină pentru a profesa în continuare în România. Cu toate acestea, contextul pandemic a evidenţiat că este imperios ca rezidenţii şi tinerii medici să nu fie doar bine pregătiţi, ci să aibă o viziune de ansamblu asupra patologiilor existente, pentru buna tratare a persoanelor ce necesită asistenţă medicală. Această globalizare a actului medical este însă de multă vreme o prioritate internaţională, cu programe implementate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptate în anul 2015.

Astfel, o măsură de susţinere financiară a celor ce doresc să urmeze un program de studiu în învăţământul superior din străinătate – licenţă, masterat sau doctorat, cu scopul de a obţine experienţa internaţională necesară în actul medical este binevenită, mai ales în contextul unui plan bine structurat, menit să îi aducă pe tinerii profesionişti, împreună cu bunele practici deprinse peste hotare, înapoi în România. Printr-o pregătire profesională de calitate, prin integrarea în medii multiculturale, prin cunoaşterea altor sisteme de sănătate, studenţii şi medicii rezidenţi pot aduce tehnici şi perspective noi în ceea ce priveşte sistemul public de sănătate din România. Aşa cum spune şi motto-ul IFMSA “Think globally, act locally”, este important ca tinerii medici din România să aibă oportunitatea de a se dezvolta din punct de vedere profesional, pentru a realiza o schimbare în bine în domeniul sănătăţii din ţară şi pentru a le putea oferi cetăţenilor toate tipurile de îngrijiri în România.” Cristian Persu – Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România.

“Uniunea Studenţilor din România susţine iniţiativele care au drept scop întoarcerea studenţilor români din străinătate. Plecarea elevilor la studii în străinătate şi formarea internaţională le oferă noi perspective, dar întoarcerea acestora depinde de noi. Această tendinţă ar trebui să prezinte interes atât pentru reprezentanţii de la cel mai înalt nivel, cât şi pentru noi – studenţii reprezentanţi din România. Dacă această iniţiativă “oferirea de sprijin financiar tinerilor care doresc să îşi urmeze studiile peste hotare” se dovedeşte a fi o soluţie bună pentru alinierea la standarde internaţionale, nu ne rămâne decât să acţionăm. Nevoia de un suflu nou este resimţită de fiecare dintre noi. Încurajăm astfel de iniţiative care duc la o pregătire integrativă a tinerilor, de formare a de noi skill-uri şi dezvoltarea propriei ţări” – Cătălin Babiţă – Uniunea Studenţilor din România.

În ultimii ani, am putut vedea cât de greu ne este să abordăm o idee diferită, care să iasă din tiparul pe care l-am învăţat cu toţii. Este foarte uşor să te cerţi, să “pasezi” responsabilitatea de la o persoană la alta, lucru care nu a ajutat niciodată la binele acestei ţări. În această situaţie, în acest program se pot vedea argumente, dar şi contra-argumente, doar că, fiecare persoană vede ceea ce-şi doreşte cu adevărat. Aşa a fost şi cu “Gratuitatea trenului pentru studenţi”, din păcate nu am învăţat nimic. Ne dorim mai mult să pierdem în privinţa “calităţii” decât să aducem o schimbare şi să încercăm poate să câştigăm şi noi o dată. Mă întreb: după 4-6 ani de studii pe care statul ţi le oferă, te opreşte cineva să pleci în afară să-ţi găseşti un loc de muncă pentru că salariile sunt mai mari? Situaţia este similară în ce priveşte acest program – nici nu va mai conta suma de bani pe care ţi-o oferă statul pentru a merge la studii în altă ţară, deoarece atracţia unei societăţi mai dezvoltate este foarte mare odată ce ajungi acolo. Deci, este aproape imposibil să gestionezi dacă studentul se va întoarce sau nu.

Problema nu este acest program, problema este mecanismul pe care-l foloseşte această ţară.

Şi ca să atingem şi situaţia finanţării învăţământului în ţară, programele de genul acestuia nu sunt cauza pentru care România nu a ajuns la o alocare de 6% din PIB pentru Educaţie, cauza o reprezintă oamenii. Oamenii care îţi spun ceva în timpul unei discuţii, iar ulterior nu-şi mai asumă nimeni acele lucruri – Ciprian Zamfir – Uniunea Naţională a Studenţilor din România.