POLITICĂ

Vlad Voiculescu: “Record trist” al bilanţului pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19

Preşedinţii USR şi PLUS Bucureşti, Claudiu Năsui şi Vlad Voiculescu, şi candidatele Alianţei USR PLUS la primăria sectoarelor 3 şi 4, Ana Ciceală şi Simona Spătaru, au vorbit, duminică, 12 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă, despre problemele de mediu cu care se confruntă bucureştenii din cele două sectoare.

Candidata Alianţei USR PLUS la Primăria Sectorului 3, Ana Ciceală, a declarat că a depus o plângere penală împotriva primarului în funcţie Robert Negoiţă şi a Primăriei în legătură cu staţia de sortare din zona Căţelu, care a fost înfiinţată acum un an fără niciun aviz şi fără niciun acord de mediu sau autorizaţii necesare. Ana Ciceală a subliniat că activitatea acestei unităţi trebuie sistată.

“Din cauza acestui abuz, câteva mii de oameni suferă în prezent. Cei din Căţelu au de-a face cu poluarea, cu mirosuri pestilenţiale, cu zgomot şi cu foarte multă toxicitate la toate nivelurile. Am depus această plângere după ce am epuizat toate celelalte căi legale prin care am încercat să sesizez situaţia. Am făcut sesizări la Garda de Mediu şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului în ultimele luni şi răspunsuri de la aceste instituţii au venit sub forma unor dispoziţii prin care s-a dispus să fie suspendate lucrările la acea staţie de sortare fără avize. Cu toate acestea, primăria condusă de Robert Negoiţă persistă în nelegalitatea din acea zonă”, a declarat Ana Ciceală. Potrivit candidatei Alianţei, printre obiectivele sale se numără protejarea spaţiilor verzi şi înfiinţarea a trei păduri urbane în Bucureşti, în zonele Vitan, Dudeşti şi IOR, precum şi plantarea a 200.000 de arbori, în principal pe aliniamentele stradale.

Candidata Alianţei la Primăria Sectorului 4, Simona Spătaru, a anunţat că domeniul prioritar al mandatului său va fi cel al Educaţiei. “Am speranţa că, dacă nu vom trăi noi mai bine în următorii ani, copiii noştri o vor face. Să fie conştienţi de valoarea deciziilor lor. Asta se obţine prin educaţie. Vom investi în primul rând în educaţie şi în mediu pentru a creşte treptat calitatea vieţii. Nu promitem lucruri care să se întâmple de la o zi la alta, dar promitem că din prima zi fiecare leu va fi cheltuit transparent, la vedere şi ţinând cont de priorităţile creşterii calităţii vieţilor locuitorilor”, a declarat Simona Spătaru.

La rândul său, preşedintele PLUS Bucureşti, Vlad Voiculescu, a adus în discuţie “recordul trist” al bilanţului pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 şi a declarat că, în opinia sa, situaţia a scăpat de sub control.

“Săptămâna aceasta, am avut un nou record al pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, un record trist, un record care aşază România în topul ţărilor din Europa care se confruntă cu această problemă. Situaţia pare că este aproape scăpată de sub control. Avem ţări precum Austria, în Belgia au fost discuţii şi în altele unde sunt discuţii în momentul acesta în legătură cu stoparea intrării cetăţenilor români sau oamenilor care vin din România pe teritoriul acestor ţări. E un lucru poate nu foarte grav pentru cei care stau aici, în Bucureşti, şi care n-au planuri de vacanţă, dar e un lucru deloc plăcut pentru toţi oamenii care şi-au făcut planuri cu familia”, a spus Vlad Voiculescu.

Preşedintele PLUS Bucureşti a criticat şi acţiunile Guvernului: “E uşor să spui că toată lumea trebuie să respecte regulile şi să învinovăţeşti oamenii şi vedem că este deja o diviziune în România. Ceea ce ar trebui autorităţile să facă este să le spună oamenilor unde există, în primul rând, focare, de ce ar trebui să se ferească şi să se ocupe, de asemenea, ca în spitale lucrurile să meargă, dacă nu ceas, cât mai aproape de ceea ce ne-am dori cu toţii”.

Preşedintele USR Bucureşti, Claudiu Năsui, a făcut referire la “un eveniment nefericit pentru România din punct de vedere economic”: “Săptămâna aceasta, şi Croaţia, şi Bulgaria au fost acceptate în ERM-2, mecanismul de preaderare la Zona Euro. Bulgaria, care era în spatele României, ne-a luat-o în faţă. La fel şi Croaţia, care a aderat după noi la Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la situaţia economică din 2016, România îndeplinea atunci aproape toate condiţiile pentru a intra în acest ERM-2. În prezent, nu mai îndeplineşte decât unul singur, cel al datoriei publice”.