CULTURĂ

Ziua Națională Constantin Brâncuși. Sculptorul de geniu care a călătorit pe jos de la București la Paris

Distribuire articol:

Ziua Națională Constantin Brâncuși se sărbătorește anual din 2016, în 19 februarie, dată la care în anul  1876, s-a născut marele sculptor. A urmat școala primară în satul natal, Hobița, județul Gorj, apoi Școala de Arte și Meserii din Craiova, la terminarea căreia pleacă la București unde se înscrie la Școala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în anul 1902. Încă din școala primară începe să sculpteze inspirat de meșterii din satul natal, mai ales de tatăl și bunicul său care cioleau lemnul.

În anul 1904 se hotărăște să plece la Paris și, cum nu are bani, pleacă pe jos și ajunge la destinație după un an și jumătate, timp în care face popasuri la Budapesta, Viena și  Munchen. În ultimul oraș, Brâncuşi s-a înscris la Academia Regală de Arte Frumoase, muncind în timpul liber ca infirmier pentru a se putea întreţine.

Ajuns la Paris se înscrie la Școala Națională de Arte Frumoase și lucrează, în același timp, în atelierul pictorului Antonin Mercié și, mai apoi, a lui Auguste Rodin. Părăsește atelierul acestuia din urmă convins fiind că: ,,la umbra marilor copaci nu crește nimic” și închiriază un spațiu pe strada Montparnasse, unde își amenajează atelierul, scrie digi24. care citează icr.ro.

Începe să sculpteze din ce în ce mai mult și mai bine, astfel că, în anul 1908. realizează ,,Sărutul”, prima sa operă majoră și ,,Cumințenia părântului”. Treptat, marele sculptor acordă  o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale (Începutul lumii, Domnișoara Pogany, Pasărea în spațiu, Pasărea măiastră etc)

În 1908 expune la Salonul Oficial din Paris, apoi lucrările sale sunt prezentate în expoziții din întreaga lume: Boston, Chicago, Londra, New York, Paris etc.

În 1918, realizează  în lemn de stejar prima versiune a  Coloanei Infinitului (numită inițial ,,Coloanei fără sfârşit”). În anul 1938, la Târgu Jiu este inaugurat Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, creat între anii 1937 şi 1938 și format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

În România comunistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat un burghez prin faptul că locuia la Paris, într-un stat democrat, motiv pentru care autoritățile române ale vremii au refuzat să-l reprimească în țară. Cu toate acestea, Brâncuși a refuzat să aibă și cetățenie franceză; abia în anul 1952 devine și cetățean francez, fără a renunța însă la cetățenia română.

În ultimele luni de viață s-a spovedit la biserica ortodoxă din Paris, unde slujea arhiepiscopul Teofil Ionescu, căruia i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”, potrivit .digi24.ro.  

Tot în acele momente, când simțea că i se apropie sfârșitul, a scris guvernanților vremii o scrisoare prin care anunța că dorește să lase gratuit operele sale nevândute (printre care și ,,Cumințenia pământului”), dar și uneltele sale, ca moștenire statului român. Dar autoritățile au refuzat acest lucru, iar astăzi, sculpturile pe care Brâncuși dorea să le lase României sunt în colecții particulare și valorează milioane de euro fiecare.

În acele ultime luni când se pregătea să se despartă de această lume, artistul scria: „Dumnezeu este pretutindeni şi simţi asta când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, când te simţi umil şi când te dăruieşti. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup… mă aflu printre lucrurile esenţiale. Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu”.

A murit la 16 martie 1957 și a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, la 19 martie. Abia după 1990, Constantin Brâncuși a început să se bucure de respectul cuvenit și în România.  La 3 iulie 1990,  a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sa, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.


Distribuire articol: