DIN TRANSILVANIA

Ziua Timișoarei

Timişorenii sărbătoresc, în fiecare an, ziua oraşului lor, amintindu-şi astfel de momentele istorice care au făcut ca această zi să rămână în memoria locuitorilor oraşului de pe Bega.

Semnificaţia datei de 3 August
Ziua Timişoarei, 3 August, a de­­venit ziua oraşului nostru prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a oraşului momentul intrării trupelor româneşti în Ti­mişoara, la 3 august 1919, şi in­staurarea administraţiei româneşti. Im­portant este ca timişorenii să simtă că 3 August este nu doar o sărbătoare a oraşului, ci este sărbătoarea lor. Pe 3 August 1919, în Timişoara se insta­u­ra administraţia românească. În toamna anului 1918, după înfrângerea tru­pelor aus­tro-ungare, Banatul a fost ocu­pat de trupele An­tan­tei. La 14 noiembrie 1918, în Timişoara au intrat unităţi militare sârbe, iar la în­ceputul lu­nii decem­brie 1918 ele au fost urmate de cele fran­ceze. În anul următor, la Con­fe­rinţa de Pace de la Paris, a în­ceput o dezbatere asupra apar­tenenţei Banatului. Con­fe­rin­ţa ho­tărăşte dezmem­bra­rea te­ri­torial-admi­nis­trativă a Ba­na­tului istoric: două treimi din te­ritoriu revine României şi o treime Regatului Sârbo-Croa­to-Sloven.  Zona re­venită Ro­­mâniei cu­prin­­dea şi oraşul Ti­mişoara. În acest context, la 28 iulie 1919 a în­ceput procesul de instaurare a admi­nistraţiei româneşti. El s-a fi­nalizat pe 3 august prin intrarea în oraş a primelor unităţi ale ar­ma­tei operative române.

Preluarea administraţiei
În 3 August 1919, trupele române sub comanda colonelului Virgil Economu, intrau în Timişoara. Pro­­cesul instaurării administraţiei ro­­mâneşti în regiunea care fusese re­cunoscută de către Conferinţa de Pace de la Paris ca fiind teritoriu ro­­mânesc, s-a accelerat în luna iunie 1919, în data de 18 iulie 1919 sosind la Timişoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre şi cu autorităţile militare sârbeşti modalitatea de re­tragere a armatei de ocupaţie sâr­be şi preluarea administraţiei de către români. În ziua următoare, 19 iulie, a venit la Timişoara o comisie tehnică tri­misă de Consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcaţie între România şi re­gatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea definitivă urmând să fie stabilită la Conferinţa Păcii, dincolo de care armata sârbă trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie – 3 august. Pe 27 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea judeţului nou con­stituit Timiş-Torontal, primul prefect român. Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea Ro­mâniei, acţiune care a luat sfârşit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupaţie din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919, armata română, aproape după două luni de la preluarea administraţiei civile. În Banat a venit să preia ad­ministraţia militară, Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia generalului Jitianu a fost întâmpinată cu entuziasm de populaţie şi de oficialităţile româneşti din localităţile de pe traseu. Între timp, la Timişoara, noul prefect român dr. Aurel Cosma a început pregătirile pentru întâmpinarea ar­matei române.

Sosirea trupelor româneşti
Astfel, în dimineaţa zilei de 2 august 1919 a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, unităţi ale armatei române, aflate sub comanda co­lonelului Virgil Economu şi-au făcut intrarea în Timişoara. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: fla­mura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul era îmbrăcat în haine de săr­bătoare şi se grăbea să-i salute pe dorobanţii români. Încă de dimineaţă, străzile erau pline de o mulţime de zeci de mii de oameni, postaţi de-a lungul trotuarelor. Ar­mata română a intrat în Timişoara pe fosta cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piaţa care de atunci, se numeşte Piaţa Unirii, unde s-a desfăşurat so­lemnitatea oficială de primire. La primirea oficială făcută în Piaţa Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timişoarei, Ioan Oprea, apoi primarul oraşului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de naţionalitate, apoi fostul vicecomite din partea şvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populaţiei maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor pro­topopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu, care a asigurat populaţia, indiferent de naţionalitate, de bunele intenţii ale ostaşilor ro­mâni.
Fotografia postată de Ministerul Apararii Nationale, Romania - www.mapn.ro.
Parada dorobanţilor
La intrarea în Piaţa Unirii a avut loc defilarea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie ale Regimentului 2 Româneşti, două companii de mitraliere şi baterii de artilerie. Trupele au fost trecute în revistă de colonelul de jandarmi Constantin Sterea. Trecând apoi înaintea tribunei, cu steagul zdren­ţuit al Regimentului, cu şase doro­banţi, colonelul Economu s-a apro­piat de tribună, stând călare, ca să primească salutul autorităţilor. După rostirea cuvântărilor de către autorităţile prezente, Armata română, sub conducerea colonelului Virgil Economu, defilează încă o dată înaintea colonelului Constantin Sterea şi a prefectului dr. Aurel Cosma. În după amiaza aceleiaşi zile, în jurul orei 17.00 la Timişoara a sosit cu un tren special, I. C. Brătianu, liderul Partidului Naţional Liberal, care de­ţinea funcţia de premier, însoţit de Ştefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului Naţional Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari şi şeful său de cabinet Alimănăşteanu. După trecerea în revistă a gărzii de onoare, înaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat prin­cipalele personalităţi ale oraşului. Şeful guvernului român a mulţumit pentru primirea făcută şi s-a îndreptat spre Primăria oraşului, unde a fost aşteptat de primarul Gemml Jozsef şi colaboratorii săi, asigurându-l pe oaspete că toţi locuitorii, indiferent de naţionalitate, vor fi întotdeauna loiali statului român.