Ziua Timișoarei

Timişorenii sărbătoresc, în fiecare an, ziua oraşului lor, amintindu-şi astfel de momentele istorice care au făcut ca această zi să rămână în memoria locuitorilor oraşului de pe Bega.

Semnificaţia datei de 3 August
Ziua Timişoarei, 3 August, a de­­venit ziua oraşului nostru prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează ca zi a oraşului momentul intrării trupelor româneşti în Ti­mişoara, la 3 august 1919, şi in­staurarea administraţiei româneşti. Im­portant este ca timişorenii să simtă că 3 August este nu doar o sărbătoare a oraşului, ci este sărbătoarea lor. Pe 3 August 1919, în Timişoara se insta­u­ra administraţia românească. În toamna anului 1918, după înfrângerea tru­pelor aus­tro-ungare, Banatul a fost ocu­pat de trupele An­tan­tei. La 14 noiembrie 1918, în Timişoara au intrat unităţi militare sârbe, iar la în­ceputul lu­nii decem­brie 1918 ele au fost urmate de cele fran­ceze. În anul următor, la Con­fe­rinţa de Pace de la Paris, a în­ceput o dezbatere asupra apar­tenenţei Banatului. Con­fe­rin­ţa ho­tărăşte dezmem­bra­rea te­ri­torial-admi­nis­trativă a Ba­na­tului istoric: două treimi din te­ritoriu revine României şi o treime Regatului Sârbo-Croa­to-Sloven.  Zona re­venită Ro­­mâniei cu­prin­­dea şi oraşul Ti­mişoara. În acest context, la 28 iulie 1919 a în­ceput procesul de instaurare a admi­nistraţiei româneşti. El s-a fi­nalizat pe 3 august prin intrarea în oraş a primelor unităţi ale ar­ma­tei operative române.

Preluarea administraţiei
În 3 August 1919, trupele române sub comanda colonelului Virgil Economu, intrau în Timişoara. Pro­­cesul instaurării administraţiei ro­­mâneşti în regiunea care fusese re­cunoscută de către Conferinţa de Pace de la Paris ca fiind teritoriu ro­­mânesc, s-a accelerat în luna iunie 1919, în data de 18 iulie 1919 sosind la Timişoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre şi cu autorităţile militare sârbeşti modalitatea de re­tragere a armatei de ocupaţie sâr­be şi preluarea administraţiei de către români. În ziua următoare, 19 iulie, a venit la Timişoara o comisie tehnică tri­misă de Consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcaţie între România şi re­gatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea definitivă urmând să fie stabilită la Conferinţa Păcii, dincolo de care armata sârbă trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie – 3 august. Pe 27 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea judeţului nou con­stituit Timiş-Torontal, primul prefect român. Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea Ro­mâniei, acţiune care a luat sfârşit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupaţie din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919, armata română, aproape după două luni de la preluarea administraţiei civile. În Banat a venit să preia ad­ministraţia militară, Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia generalului Jitianu a fost întâmpinată cu entuziasm de populaţie şi de oficialităţile româneşti din localităţile de pe traseu. Între timp, la Timişoara, noul prefect român dr. Aurel Cosma a început pregătirile pentru întâmpinarea ar­matei române.

Sosirea trupelor româneşti
Astfel, în dimineaţa zilei de 2 august 1919 a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, unităţi ale armatei române, aflate sub comanda co­lonelului Virgil Economu şi-au făcut intrarea în Timişoara. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: fla­mura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul era îmbrăcat în haine de săr­bătoare şi se grăbea să-i salute pe dorobanţii români. Încă de dimineaţă, străzile erau pline de o mulţime de zeci de mii de oameni, postaţi de-a lungul trotuarelor. Ar­mata română a intrat în Timişoara pe fosta cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piaţa care de atunci, se numeşte Piaţa Unirii, unde s-a desfăşurat so­lemnitatea oficială de primire. La primirea oficială făcută în Piaţa Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timişoarei, Ioan Oprea, apoi primarul oraşului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de naţionalitate, apoi fostul vicecomite din partea şvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populaţiei maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor pro­topopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu, care a asigurat populaţia, indiferent de naţionalitate, de bunele intenţii ale ostaşilor ro­mâni.
Fotografia postată de Ministerul Apararii Nationale, Romania - www.mapn.ro.
Parada dorobanţilor
La intrarea în Piaţa Unirii a avut loc defilarea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie ale Regimentului 2 Româneşti, două companii de mitraliere şi baterii de artilerie. Trupele au fost trecute în revistă de colonelul de jandarmi Constantin Sterea. Trecând apoi înaintea tribunei, cu steagul zdren­ţuit al Regimentului, cu şase doro­banţi, colonelul Economu s-a apro­piat de tribună, stând călare, ca să primească salutul autorităţilor. După rostirea cuvântărilor de către autorităţile prezente, Armata română, sub conducerea colonelului Virgil Economu, defilează încă o dată înaintea colonelului Constantin Sterea şi a prefectului dr. Aurel Cosma. În după amiaza aceleiaşi zile, în jurul orei 17.00 la Timişoara a sosit cu un tren special, I. C. Brătianu, liderul Partidului Naţional Liberal, care de­ţinea funcţia de premier, însoţit de Ştefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului Naţional Român, ministru în Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari şi şeful său de cabinet Alimănăşteanu. După trecerea în revistă a gărzii de onoare, înaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat prin­cipalele personalităţi ale oraşului. Şeful guvernului român a mulţumit pentru primirea făcută şi s-a îndreptat spre Primăria oraşului, unde a fost aşteptat de primarul Gemml Jozsef şi colaboratorii săi, asigurându-l pe oaspete că toţi locuitorii, indiferent de naţionalitate, vor fi întotdeauna loiali statului român.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.