100 de ani de la alegerea primului Parlament al României Mari

Autor: Alin Seserman

În urmă cu 100 de ani a fost ales primul Parlament al României Mari.
Pe 3 noiembrie 1919, au loc primele alegeri parlamentare după Unire. Administraţiile funcţionau încă separat, Transilvania fiind condusă de Consiliul Dirigent, pe sistemul propriu.
Se renunţă la regula din Vechiul Regat unde funcţionase„votul cenzitar”. Până în acel moment, în vechiul Regat, doar 1 din 10 persoane puteau vota. Candidaţii în alegerile din 1919 trebuiau să aibă vârsta minimă 40 de ani.
Partidul Național din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, câştigă alegerile cu 169 de mandate. PNL primeşte 100 de mandate, Partidul Ţărănesc din Basarabia obţine 72 de mandate, iar Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, 61 de parlamentari
naționaliștii (ai lui Nicolae Iorga) 18, iar conservatorii 13. Manualele de istorie şi nu numai, nu amintesc nici de faptul că Iuliu Maniu a depus liste doar în Transilvania, ardelenii au produs un şoc politic pentru rezultatul obţinut.
Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Ştefan Ciceo Pop, Ilie Lazăr, Theodor Mihali era elita transilvană din noul Parlament, toți luptători activi pentru drepturile românilor din Ardeal și pentru unirea cu țara. Printre ei il regăsim chiar și pe dr. Petru Groza, ales pe listele ardelenilor, dar care avea să plece din partid imediat după alegeri. Alexandru Vaida-Voevod a fost ales președinte al Camerei în urma unei alinaţe cu partidele regionale şi Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache.
Primele alegeri pe baza votului universal dau legitimitate partidului, iar în scurt timp reprezentanţii acestuia vor dezbate legile agrare, rezultatul fiind împroprietărirea cu pământ a peste două milioane de ţărani. În acelaşi timp Partidul Naţional Român îşi începea o nouă etapă politică având o bună experienţă politică acumulată de liderii transilvăneni în timpul luptei cu autorităţile ungare.Naţionalii beneficiau de prestigiu prin acţiunea pe care au dezvoltat-o o lungă perioadă de timp, ei fiind actorii principali ai Marii Uniri de la 1918.
Unul din documentele importante ale Partidului Naţional Român, din 1918,a fost Programul de muncă, un program de guvernare, care sintetiza direcţiile de acţiune ale partidului, viziunea liderilor ardeleni asupra întregii societăţi româneşti. În toate expunerile politice, partidul avea ca puncte de reper hotărârile de la Alba Iulia şi principiile naţionale, democratice şi sociale enunţate. În politica internă, Partidul Naţional cerea unificarea legislaţiei pe întreg teritoriul ţinând cont de dezvoltarea istorică a fiecărei provincii, respectarea angajamentelor internaţionale în privinţa minorităţilor. Partidul cerea o lege unitară de reformă electorală, drept de vot femeilor, reforma administrativă pe principiul descentralizării, depolitizarea şi stabilitatea funcţionarilor publici, eliminarea birocraţiei în justiţie.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.