100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial

11.11.1918, ora 11. La Compiègne, în apropierea Parisului, se semna, într-un vagon de tren, armistițiul între puterile Antantei şi Germania şi încetau ostilităţatile pe frontul de vest. Era sfârşitul, simbolic, al Primul Război Mondial. Pacea avea să vină prin tratatele semnate în lunile care au urmat, iar deciziile şi acţiunile de atunci au avut consecinţe globale, resimţite şi astăzi, de la la politicile Uniunii Europene, la conflictele din Orientul Mijlociu.

La 11 noiembrie 1918, ora 11, a încetat focul pe frontul de vest, dar starea de război a persistat pentru încă şapte luni, pacea fiind instalată prin semnarea la 28 iunie 1919 a Tratatului de la Versailles, cu Germania, şi a următoarelor tratate cu Austria, Ungaria, Bulgaria şi Imperiul Otoman.

Ca state învingătoare, Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite au trebuit să facă faţă unei imense provocări:  în ce termeni urmau să fie încheiată pacea, în urma unui război în care muriseră 16 milioane de oameni, soldaţi şi civili, şi care dusese la prăbuşirea Imperiilor German, Austro-Ungar, Rus şi Otoman. Termenii păcii aveau să schimbe, în deceniile următoare, echilibrul de putere în lume.

În Europa, Germania a fost nevoită să îşi asume răspunderea pentru enormele pierderile umane din cei patru ani de război şi a pierdut teritorii în favoarea vecinilor, harta continentului fiind practic redesenată, iar umilirea pe care au resimţit-o mulţi dintre germani avea să aibă consecinţe devastatoare mai târziu.

În Orientul Mijlociu britanicii au fost nevoiţi să facă faţă consecinţelor promisiunilor contradictorii pe care le făcuseră potenţialilor aliaţi din zonă în timpul războiului, cu un impact resimţit şi astăzi în regiune.

Împreună cu Tratatul de la Saint Germain-en-Laye şi cel de la Trianon, a dezmembrat practic vechiile imperii Austro-Ungar şi German. Patru noi state au apărut pe harta Europei, iar altele, între care şi România, şi-au văzut graniţele major modificate.

Germania a pierdut  teritorii, în special în favoarea Poloniei, şi 10 % din populaţie prin formarea de enclave cu populaţie germană în aproape toate țările din jurul graniţelor ei. A pierdut o treime din zonele industriale şi de producţie a cărbunelui, un sfert din suprafaţa de producţie agricolă, de grâu şi cartofi, şi o cincime din capacitatea de cea siderurgică, dar şi toate coloniile din Africa şi Asia şi toată flota comercială.

Germania a fost forţată să-şi reducă armata la doar 100 de mii de oameni, să-şi distrugă, sau să predea, tancurile, avioanele militare şi flota de submarine.

Cea mai controversată parte a Tratatului de la Vesailles a fost aşa-numită clauză a stabilirii vinovăţiei, care avea să fie ulterior incriminată că ar fi dus la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial prin crearea sentimentelor de ostilitate şi furie, speculate de Adolf Hitler pentru  obţinerea sprijinului popular.

Germaniei i s-a cerut să plătească Aliaţilor despăgubiri de 132 de miliarde de mărci aur, aproximativ 280 de miliarde de lire sterline la valoarea de acum, clauză condamnată de economistul britanic John Maynard Keynes care a prezis colapsul economiei Germaniei, produs pe la mijlocul anilor 1920.

Sfârşitul Primului Război a redesenat graniţele şi în Orient, pe alocuri complet arbitrar. Au fost separate popoare cu aceleaşi origini etnice şi au schimbat modul în care viaţa curgea de secole, cu consecinţe resimţite şi astăzi.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.