Uncategorized

Andrei Mureșanu – două documente inedite

Despre bardul național s-a scris mult și sub diverse forme. Considerat “autorul unei singure poezii” de Titu Maiorescu, poetul a fost mereu în atenția publicului mai ales de când poezia Un răsunet a devenit imnul național al României. De mare însemnătate sunt cele trei teze de doctorat dedicate marii personalități transilvănene. Primele două s-au creionat la câțiva ani de la moartea poetului de către publicistul și omul politic Valeriu Braniște în anul 1891 și de istoricul literar Ioan Rațiu în anul 1900 și oferă detalii importante cu privire la viața și activitatea sa. După aproape un secol, scriitorul Ion Buzași îl readuce din nou în prim plan pe Andrei Mureșanu, oferind o perspectivă mai largă și mai completă, cercetând diverse biblioteci și arhive în acest sens. Pasionat de această figură ardeleană impunătoare, îi dedică nenumărate articole și volume, venind mereu cu ceva nou. De asemenea, Aurel Rău, un alt poet cu origini bistrițene îi dedică un studiu omagial consistent.

După ani și ani s-a impus redactarea unei bibliografii care să însumeze opera și referințele biografice și critice apărute de-a lungul timpului. În calitate de documentarist la Biblioteca Județeană “George Coșbuc” Bistrița-Năsăud mi-a revenit această misiune specială. Am pătruns în universul bibliotecilor și arhivelor tradiționale, dar și al celor virtuale. Acest fapt m-a ajutat să am o viziune de ansamblu cât mai completă asupra a ceea ce s-a scris și s-a publicat. Tehnologia actuală cu beneficii nebănuite pentru un cercetător, m-a ajutat să am acces la documente vechi digitizate pe diverse platforme, în special biblioteci, care altfel, ar fi fost greu de consultat într-un timp rezonabil. Posibilitatea de accesare a unor baze de date sau documente on-line mi-a deschis noi orizonturi.

Pe parcursul redactării lucrării am început să-l îndrăgesc tot mai mult pe poetul național, fapt care m-a determinat să conturez și un portret cât mai complet al vieții și operei sale. Astfel, am aprofundat demersurile, așezând cap la cap informațiile existente, de multe ori contradictorii. Unele piese par să nu se potrivească în mozaic. Exisă încă date ambigue oferite de apropiații poetului, atât familie cât și prieteni, care sunt greu de verificat și confirmat. De multe ori sunt mai mult sau mai puțin documentate.

Un moment important din viața poetului îl reprezintă perioda școlarizării. Primul care ne oferă detalii mai exacte este literatul blăjean Ioan Rațiu care având acces la Protocollum Majoris Gymnasii Scholarum Piarum Bistricensis, ne transmite că Andrei Mureșanu a fost elev al acestei instituții între anii 1825-1832. Conform descrierii sale, între 1825-1826 este elev „in classe minimistrarum”, între 1826-1827 „in classe majorum parvistarum”, între 1827-1828 în „I grammaticae”, între 1828-1829 în „II grammaticae”, iar între 1829-1830 în „III grammaticae”. Între anii 1830-1831 este elev în „I humanitatis”, iar în 1831-1832 în „II humanitatis”. De fiecare dată obține calificativele de primă pentru purtare și eminenție pentru studii și doctrina religiei, fiind unul dintre elevii fruntași. Aceste informații sunt prezente în teza sa de doctorat publicată în limba maghiară și în limba română în 1900 și republicată în 2016 de editura Galaxia Gutenberg, la 200 de ani de la nașterea poetului. De altfel, se pot regăsi și sub formă de foileton în revista blăjeană a vremii, „Unirea”.

Cel mai probabil, multe din documentele gimnaziului piarist de la acea vreme nu s-au mai păstrat. La Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov s-a conservat o tipăritură cu lista elevilor și programa materiilor de studiu de la Gimnaziul Catolic Piarist din anul 1832 realizată de Emanuel Filtsch la Tipografia Bistriței. Printre elevii din II humanitatis se numără Morosan Andreas junior. Acest material poate fi accesat on-line pe site-ul muzeului.

O investigație personală recentă scoate la lumină alte două documente emise de Gimnaziul Piarist din Bistrița. Acestea se regăsesc în biblioteca Ordinului Piarist din Ungaria și se află digitizate pe site-ul lor. Unul cuprinde lista elevilor și programa de studiu din anul 1830 și îl regăsim pe Moroschan Andreas Junior „in tertia grammatices classe” și evidența absolvenților din anul 1832, printre care se află Morosan Andreas, junior în capul listei cu calificativul „eminens” pentru doctrina religiei și caligrafie, „in II humanitatis”. Ultimul document redă cu precizie structura sistemului de învățământ confesional din vremea respectivă. Astfel, școala primară cuprinde „classe parvistarum minorum e lingva Latina, et adnexis studiis” și „classe parvistarum maiorum et lingva Latina, et adnexis studiis”, gimnaziul „I grammatices classe e lingva latina, et adnexis studiis”, „II grammaticae schola e syntaxi communi, et adnexis studiis” și „III grammaticae schola e syntaxi ornata, et adnexis studiis”, iar școala superioară „I humanitatis schola e rhetorica, et adnexis studiis” și „II humanitatis e poesi, et adnexis studiis”.

Ulterior se înscrie la Blaj și frecventează între anii 1832-1834 cursurile de filosofie, conform Protocollum Informationum de Auditoribus Philosophiae in Lyceo Blasiensi, p. 3-5, menționat de Ioan Rațiu în lucrarea sa, iar in 1834 până în 1838 urmează studiile teologice la seminarul blăjean, informație redată de același autor din Protocollum Classificationum ductum pro Auditoribus Studiorum theologicorum in Seminario diocesano Blasiensi, p. 24. Deocamdată nu există indicii cu privire la păstrarea acestor documente. Cercetarea rămâne deschisă unor completări ulterioare.

Laura Goia