Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Legende și tradiții asociate zilei

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. În mod obișnuit, acest sfânt este sărbătorit la 23 aprilie, dar în acest an, deoarece ziua de 23 aprilie a căzut în Săptămâna Mare, s-a luat decizia ca Sfântul Gheorghe să fie prăznuit în 29 aprilie.

Potrivit unei legende, Sfântul Gheorghe a trăit în timpul împăratului Dioclețian, fiind conducător de oști în garda acestuia. Deoarece și-a mărturisit credința creștină în fața împăratului, care era păgân, acesta l-a osândit la moarte, fiindu-l tăiat capul în 23 aprilie.

La Sfântul Gheorghe (cunoscut și sub numele popular de Sângeorz), începe vara pastorală (când se tocmesc păstorii și se pregătește constrituirea stânelor), ce ține până la Sfântul Dumitru. Bătrânii spun că, de Sângiorz ard, în timpul nopții, comorile îngropate în pământ. Aceste comori sunt însă blestemate, iar cine sapă după ele ar putea pierde, cât de repede, pe cineva drag.

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Forțelor Terestre Române încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, chipul sfântului prăznuit astăzi fiind prezent pe steagurile de luptă ale domnitorului moldav.  Astfel, steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la mănăstirea Zografu din Muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul, însemnele stemei moldave şi următoarea inscripţie-rugăciune: „O, luptătorule şi biruitorule mare Gheorghe, în nevoi şi nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăciune a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei sale”.

Se mai spune că, în noaptea Sfântului Gheorghe, umblă strigoii, care fură laptele de la oi și vaci, și bagă spaima în oameni. Această superstiție apare ca informație despre ținuturile bistrițene, chiar în debutul romanul ,,Dracula”, scris de Bram Stoker. Astfel, avocatul londonez Jonathan Harker, personajul principal al romanului, poposește, la recomandarea contelui Dracula, la Hotelul ,,Coroana de Aur” din Bistrița, unde face cunoștință cu legendele autohtone de la jupăneasa hotelului. Femeia se arată foarte speriată când află că avocatul va pleca în noaptea următoare spre castelul prietenului său, Dracula, din Pasul Bârgăului, cerându-i să renunțe, deoarece: ,,E Ajunul Sfântului Gheorghe. Nu știi că în noaptea asta, când bat clopotele de miezul nopții, duhurile rele pun stăpânire pe lume?” (Dracula, Cap I, pag. 2).

În constea sfântului, numeroase biserici din România, dar și oameni, poartă numele Sfântului Gheorghe.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.