Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României. Tradițiile și obiceiurile zilei

Astăzi, 30 noiembrie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Tradiția creștină spune că Andrei a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristor la apostolat, de aceea, el este cunoscut și sub numele de: ,,Cel dintâi chemat”. Mai mult decât atât, acest apostol a propovăduit Evanghelia pe teritoriul geto-dac al Dobrogei, de aceea, este considerat sfântul care a creștinat poporul român și ocrotitorul României.

Potrivit digi24., Sfântul Andrei a fost fratele cu Sfântul Petru, amândoi fiind pescari.  Sfântul Andrei a aflat de Mântuitor de la Ioan Botezătorul și a fost primul care a propovăduit învățăturile creștine.

Potrivit sursei citate, misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei a început după Înălţarea Domnului la cer, atunci când Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Sorții au decis ca Sfântul Apostol Andrei să meargă în ținuturile din jurul Mării Negre, inclusiv în Dobrogea. Se spune că Apostolul Andrei și discipolii lui au ajuns în Dobrogea unde s-au adăpostit într-o peșteră. Astăzi, în această peșteră se află Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei. Datorită propovăduitii creștinismului, Sfântul Apostol Andrei a fiind răstignit, la Patras (Grecia), cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, care poartă numele de „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, iar ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001. Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului.

Unele superstiții spun că noaptea Sfântului Andrei este eca în care pe pământ își fac apariția strigoii și vârcolacii. În unele regiuni ale țării se spune că în această noapte umblă strigoii să fure laptele de la vaci, dar și mințile oamenilor. Ca să te ferești de aceștia, trebuie să ungi porțile, geamurile și ușile cu usturoi,

Tot în noaptea Sfântului Andrei, în anumite locuri din țară, oamenii aduc în casă crenguțe de vișin pe care le pun în apă, iar dacă înfloresc până la Crăciun, va urma un an bogat. Fetele nemăritate care vor să-și afle ursitul, ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului sortit să le apară în vis.

De asemenea, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna: grea, dacă afară este senin şi cald, troiene mari dacă cerul este întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie.

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, datorită prezenței apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. O legendă spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Numele de Andrei, pe care îl poartă astăzi mii de români, derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.