De vorbă cu Cristian Bodnar, tânărul bistrițean premiat cu Nobel Junior

Publicația noastră a realizat un interviu cu Cristian Bodnar, absolvent al Universității din Manchester, premiat cu cea mai înaltă distincție în domeniul IT.

Buna ziua Cristian.
Îți mulțumesc ca ai acceptat să ne acorzi acest interviu.

Ești absolventul unei universități de renume din Europa, și anume Universitatea Manchester din Marea Britanie dar până a ajunge la această Universitate ai urmat cursurile unui liceu din România, mai precis din Bistrița.

La ce liceu ai studiat?

C.B. Am studiat la Liviu Rebreanu, mate-info.

A.P. De ce ai ales o facultate din Anglia în detrimentul unei facultăți din România?

C.B. Pe lângă faptul că îmi doream o universitate de prestigiu, îmi doream să ies din zona mea de comfort, doream să văd lumea, doream o provocare. Cred că faptul că am stat acolo atâția ani, într-un mediu nou, departe de familie și așa mai departe, m-a ajutat mult să mă dezvolt ca persoană.

A.P. Este învățământul românesc inferior celui din țările europe, precum Anglia de exemplu?

C.B. Momentan, toate topurile și statisticile internaționale asta spun (în unanimitate). Acum asta nu înseamnă că facultățile noastre sunt slabe. Sunt multe facultăți bune în țară și unde poți învăța bine și poți să iți construiești o carieră. Însă, incă lipsesc foarte multe lucruri.

A.P. Trăim în era tehnologiei, într-o lume computerizată în care o mare parte a tinerilor visează să ajungă IT-iști, informaticieni.

Ce  anume te-a determinat să alegi acest domeniul ca și profesie și mai mult decât atât să ajungi la anumite performațe care ulterior au fost premiate cu cea mai înaltă distincție care poate fi acordată unui specialist, Premiul Nobel junior în IT?

C.B. Aici aș face mai intâi o scurtă observație la faptul că în România ne referim la oricine din domeniu ca la IT-iști. IT-iștii sunt cei care iți repară laptopul într-o companie sau iți setează rețeaua de WIFI. E o noțiune foarte diferită de „Computer Science”, denumirea folosită în vest sau Informatică, cum e numită la noi.

Am ales Computer Science pentru că e la intersecția a foarte multe alte domenii. Sunt curiosul etern. Mi-am dorit tot timpul să învăț lucruri noi și să mă inspir din alte domenii. E locul perfect pentru așa ceva.

A.P. Ai încercat să constriești o carieră în IT în Romania?

C.B. Nu.

A.P. De ce NU ?

C.B. Pentru că abia am terminat licența și acum fac masterul. Încă nu a venit momentul pentru asta.

A.P. Din punctul meu de vedere generația modernă este o generație îndrăzneață, încrezătoare în propriile forț, ambițioasă și luptătoare dar nu are susținerea meritată.

Ce ar trebui să facă și nu face societatea românească pentru acei tineri care încearcă să-și croiască un drum într-o anumită profesie și tineri care apoi aleg să fie valorificați de străinătate?

C.B. Sincer, nu știu cum e generația noastră. Îmi e greu să o evaluez. Dar știu că este o generație care nu mai asteaptă să i se dea ceva. E o generație care preia inițiativa și încearcă să realizeze ceea ce iși dorește. Cred că societatea ar trebui să nu omoare acest entuziasm în primul rând. Cred că asta e cel mai important.

A.P. Recent ai primit titlul de „Cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud” și te felicit pentru asta, meriți din plin acest titlu.

Multumesc!

Care a fost reacția ta în momentul în care ai fost contactat de către autoritățile locale și ți s-a comunicat că iți va fi decernat acest titlu, care a fost primul gând care ți-a trecut prin minte?

C.B. Vă spun foarte sincer, nu țin foarte mult la titluri și premii în general. Sigur, am apreciat dorința lor de a mă premia, dar nu m-am gândit prea mult la asta.

A.P. În cadrul festivității de decernare a acestui titlul de „cetățeanu de onoare al județului Bistrița-Năsăud” declarai că ai „constatat cu o oarecare tristețe ca și România se întoarce ușor în timp” … că ne depărtăm de la valorile europene, la care tu ții foarte mult.

Care sunt mai exact aceste valori europene?

C.B. La ceremonie am făcut ceea ce fac tot timpul. Spun ceea ce cred, oricât de incomod aș fi. M-am referit aici în special la statul de drept și la ceea ce se întâmplă în justiția din România. Dar se mai poate adauga demnitatea umană. Si aici pot menționa cum oameni pașnici au fost bătuți pe 10 august la protestele de anul trecut.  Mai pot adauga pluralismul și toleranța în contrast cu retorica naționalistă a guvernului împotriva companiilor străine și așa mai departe.

A.P. Cum poate fi adusă România pe calea cea dreaptă, din punctul tău de vedere?

C.B. Sunt o mulțime de probleme, într-o mulțime de domenii, dar fără o justiție puternică și independentă nu avem nicio șansă. E singura șansă a oamenilor cinstiți să facă ceva. A doua prioritate e să existe oameni de valoare la conducere în ministere. Avem atația absolvenți de facultați prestigioase (din afară și din România) care s-ar întoarce dacă cineva i-ar chema să se implice (ceea ce s-a întamplat în timpul guvernării tehnocrate). Și aici nu mă refer doar la funcții de ministru, dar la întreg aparatul administrativ: secretari de stat, consilieri și alte funcții în minister. Dar asta ar însemna să ai inteligența de a numi în jurul tău oameni mai inteligenți ca tine, oameni incomozi de multe ori, pe care nu ii poți controla. E nevoie de multă inteligența și educația să faci asta. În realitate, direcția este inversă. Sunt numite persoane obediente și incompetente.

A.P. Dacă România ți-ar oferi aceste valori europene și cadrul propice pentru a te dezvolta profesional ai reveni în țara sau totuși preferi Anglia?

C.P. Nu am pretenția de a mă întoarce într-o țara perfectă pentru a face ceva. Așa ceva nu există. Când mă voi întoarce, o voi face tocmai pentru că vreau să rezolv și eu niște probleme.  Însă nu mă pot întoarce într-o țara pseudo-democratică și există riscul să devenim o astfel de țară.

A.P. Dacă tinerii de România ți-ar cere un sfat cu privire la alegerile pe care trebuie să le faca în viata, la carieră și studii, care ar fi acel sfat pentru ei?

C.B. Trebuie să conștientizeze că e o alegere foarte personală și că fiecare are o situație unică, o personalitate unică și propriile priorități. În consecință, e o decizie pe care trebuie să o iei singur. O gândire de tipul mă duc în afara pentru că și X a făcut-o nu e tocmai bună.

A.P. Cristian eu îți mulțumesc încă odată pentru acest interviu și îți urez succes în toate proiectele viitoare.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.