La 24 februarie, sărbătorim Dragobetele, ziua dragostei la români, sărbătoare a căror origini se pierd în negura timpului. În mitologia românească, Dragobetele este considerat zeul tinereții și al iubirii. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Nu există o explicație clară a numelui ,,Dragobete”, fiind vehiculate mai multe ipoteze Una dintre acestea spune că acest nume ar proveni de la cuvintele slave ,,Dragu” și ,,biti” care s-ar traduce prin ,,a fi drag”. Dragobetele românesc are corespondent în Cupidon, zeul dragostei la romani și în Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
Potrivit legendei, Dragobetele este un flăcău frumos ce cutreieră pădurile și sărută fetele (de unde expresia: ,,Dragobetele sărută fetele!”). Acesta poartă noroc îndrăgostiților, fiid cunoscut în unele regiuni ale țării și sub numele de ,,Năvalnicul” sau ,,Cap de primăvară” deoarece din această dată încep să se facă simțiți primii vestitori ai primăverii.
O altă legendă spune că Dragobetele era fiul Dochiei despre care se crede că ar fi fost fiica regelui dac Decebal. Dochia locuia într-o colibă la poalele muntelui și avea în grijă o turmă de mioare, Într-una din seri, adoarme pe malul unui lac, îmbătată de mireasma covorului de flori din jur. La miezul nopții, din adâncul muntelui s-a ridicat un nor de ceață care a îmbrățișat-o. Când se trezește a doua zi, simte pe buze urmele unui sărut, iar după nouă luni naște un copil frumos pe care îl numește Dragobete și care este botezat de patru zâne: primăvara, vara, toamna și iarna.
După ce a crescut și a devenit un bărbat foarte frumos. Dragobetele a început a trezi iubirea în inimile fetelor și a feciorilor cărora li se arăta în vis, învățăndu-i cum să cucerească inima celui drag. Legenda mai spune că după sute de ani în care Dragobetele i-a învățat pe oameni să iubească, tatăl său, Spiritul Muntelui, l-a chemat la el transformându-l într-o plantă magică, numită Năvalnic ce renaște și trezește dragostea din oameni, în fiecare primăvară. Născut, conform acestei legende, din frumoasa Dochia și Dorul Muntelui (Spiritul Muntelui), Dragobetele încinge, de secole, sufletele pline de dragoste ale fetelor și băieților.
Altă legendă povestește că Dragobete era un fecior din popor neasemuit de frumos care lua mințile fetelor și nevestelor tinere și de aceea, Maica Domnului l-a transformat într-o specie de ferigă, veșnic verde, numită Năvalnic, ,,buruiană de leac și de dragoste”.
Se crede că florile pe care le putem culege de Dragobete (ghiocei, viorele) aduc norocul și dragostea. În unele sate din Oltenia, se crede că trebuie să sărbătorești în această zi pentru a atrage dragostea persoanei iubite și pentru a fi ocolit de boli. Se mai crede că, dacă nu întâlnești pe nimeni de Dragobete, nu vei avea parte de dragoste întregul an. De Dragobete, nu trebuie să fii trist ca să nu atragi ghinioanele asupra ta, de aceea e bine să petreci ca voia bună să te însoțească întregul an. Se crede că cei care nu-l sărbătoresc pe Dragobete, sunt blestemați să nu poată iubi întregul an.
În această zi, se crede că păsările își aleg perechea pe viață, de aceea, Dragobetele mai este numit, în unele zone din țară, și ,,Iubitul păsărilor”. Asemănător păsărilor, băiețiii și fetele care doresc să fie îndrăgostiți întregul an, trebuie să se întâlnească în ziua de 24 februarie și să se sărute. De asemenea, se spune că azi bărbații nu trebuie să supere femeile, deoarece vor avea o primăvară cu certuri și ghinion.
Fetele şi băieţii culeg primele flori ale primăverii pentru a fi feriţi de boli şi de necazuri. Fetele necăsătorite topesc zăpadă, apoi se spală cu apa rezultată pe faţă pentru a fi mai frumoase şi mai atrăgătoare. De Dragobete, este interzis să plângi. Lacrimile care curg în această zi aduc supărări şi necazuri. Gospodarii nu sacrifică animale domestice. În această zi, animalele îşi găsesc perechea şi aduc prosperitate.
La fel ca și în noaptea de Bobotează, în unele zone din țară, ajunul acestei sărbători este considerat magic, iar tinerele care doresc să-și cunoască ursitul, își pun sub pernă busuioc sfințit și îl așteaptă pe Dragobete să vină în visul lor însoțit de ursit. Dimineața, când se terzesc, fetele necăsătorite trebuie să topească zăpada rămasă pe alocuri (,,zăpada zânelor”), să o topească și să se spele cu această pentru a fi frumoase ca zânele și a atrage dragostea întregul an.
Sursă foto: click.ro
