Uncategorized

Fosila unui mic delfin, descoperită în localitatea Fântânele (Bistrița-Năsăud)

Recent, în satul Fântânele, comuna Matei, în urma săpăturilor arheologice efectuate de unul dintre cercetătorii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, au fost identificate fosile ale unor viețuitoare care trăiau pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud în urmă cu peste 10 milioane de ani și care demonstrează că în această parte a Transilvaniei, în acele vremuri, peisajele erau total diferite de cele din prezent. Printre aceste fosile se numără și cea a unui mic delfin, după cum a menționat pe Facebook Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

,,În urmă cu 12-13 milioane de ani, o bună parte din teritoriul actualului județ Bistrița-Năsăud apărea sub forma unor peisaje complet diferite față de ceea ce putem observa astăzi: la vest de Bistrița, totul era acoperit de apele Marea Sarmatică, o mare nu foarte adâncă, deosebit de adâncă, mai caldă decât actuala Marea Neagră. În acea mare trăiau viețuitoare, demult dispărute, despre care astăzi se știu extrem de puține lucruri, din cauză că puținelor descoperiri de fosile nu li s-a acordat întotdeauna importanța cuvenită.

Din fericire, nu la fel s-au petrecut lucrurile la Fântânele, unde săpăturile arheologice efectuate de către Cercet. Șt. III Dr. Lucian Vaida de la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, au scos la lumină dovezi ale lumilor dispărute. După ce nivelurile de locuire istorică au fost excavate, în substrat au fost descoperite și recuperate fosile de vertebrate sarmațiene, care au atras atenția Cercet.Șt.III Dr.Ing. Marius Horga de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; între ele, un humerus extrem de caracteristic al unui mic delfin, din grupul kentriodontidelor. Acești delfini care nu depășeau decât arareori 1 m lungime, au fost descoperiți și în alte localități precum Cluj-Napoca, Tășad (Jud. Bihor) sau Domașnea (jud. Caraș-Severin), însă niciodată în județul Bistrița-Năsăud. Din același loc, au mai fost aduse la zi un rest de pește de talie destul de mare, precum și oase post-craniene de mamifere continentale. Ele dovedesc că în Marea Sarmatică erau aduse, de către cursurile de apă ce deversau în Bazinul Transilvaniei, oase de mamifere dinspre zonele de uscat. Acest aspect ne duce cu gândul la o geografie cu totul alta în acele vremi, în raport cu ceea ce putem observa astăzi, ce se cere încă deslușită în toate detaliile sale.

Descoperirea de nivel regional european de la Fântânele este extrem de valoroasă pentru cunoașterea istoriei geologice a acestui spațiu, completând datele din Transilvania. În ținuturile bistrițene, până în prezent s-au colectat relativ puține fosile, iar descoperirea de la Fântânele vine să umple un nedorit gol în materie de cunoaștere. Fosila de delfin, atribuită speciei Kentriodon fuchsii la Laboratorul de Paleotheriologie de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (coordonat de Prof.Univ.Dr. Vlad Codrea), a fost comunicată recent comunității științifice la Simpozionul cu participare internațională al Muzeului Olteniei de la Craiova, articolul detaliat privitor la aceasta urmând să vadă lumina tiparului în foarte scurtă vreme”.