România urmează să devină țara cu cea mai lungă durată a învățământului obligatoriu în Europa, 16 ani, după ce un proiect de lege inițiat de UDMR și PSD a fost votat de parlament și promulgat în urmă cu o zi de președinte. Legea prevede că până anul viitor devin obligatorii grupa mare de grădiniță și liceul, iar până în 2023 urmează să intre în același regim grupa mică. Edupedu.ro i-a contactat pe foștii miniștri Mircea Miclea, Daniel Funeriu, precum și pe specialista în științele educaţiei Alexandra Anton, pentru a vedea opiniile experților cu privire la învățământul obligatoriu de 16 ani.
În prezent, învățământul obligatoriu în România este de 11 clase: începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a.
Mircea Miclea: În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani.
Rep: Câți ani ar trebui să fie învățămîntul obligatoriu?
Mircea Miclea: Dacă luăm primele 3 țări clasate din UE la testele PISA (2015) și ne uităm la durata învățământului obligatoriu, atunci avem Estonia – 9 ani, Finlanda – 10 ani, Slovenia – 9 ani. Prin contrast, Turcia are un învățămînt obligatoriu de 12 ani și are rezultate la PISA mai proaste că România. Majoritatea statelor din UE au durata studiilor obligatorii de 10 ani. Deci, dacă suntem atenți la date, ele spun că merită să stabilim învățămîntul obligatoriu la 10 ani. Peste 10 ani obligativitatea nu mai aduce valoare adăugată.
După 10 ani putem să îl facem generalizat și gratuit (adică, oricine poate să continue școală și i se asigura gratuitatea), dar nu e obligatoriu. De altfel, potrivit legislației internaționale a muncii, de la 16 ani poți să muncești, așa că ar trebui să corelăm învățămîntul obligatoriu cu dreptul la muncă. Pe scurt, nici calitatea, nici performanță sistemului de educație nu crește, dacă lungești învățămîntul obligatoriu pînă în clasa a doisprezecea.
Poți să o faci că să păstrezi normele didactice, în condițiile căderii demografice, dar asta e altceva. Eu cred că școala e pentru elevi, nu pentru a păstra norme didactice. În plus, contează ce faci pe parcursul învățământului obligatoriu. Dacă ai o programa proastă și o prestație didactică lamentabilă, lungești degeaba școală obligatorie; faci și mai mult rău. Programa și calitatea predării trebuie modificate, nu durata învățămîntului obligatoriu.
Rep: Sunteți de acord cu grădinița obligatorie?
Mircea Miclea: Nu, nu sunt. În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani. La 4 ani încep Grecia, Luxemburg, Cehia și Irlanda de Nord. Niciuna dintre aceste țări nu obțin rezultate deosebite la testările internaționale. Prin contrast, primele 3 clasate la PISA, Estonia, Finlanda și Slovenia încep toate la 6 ani obligativitatea școlarizării. Majoritatea statelor UE încep învățămîntul obligatoriu tot la 6 ani. Dacă iau în calcul și datele de neuroștiințe cognitive, în special cele referitoare la maturizarea cortexului prefrontal, atunci vârsta de 6 ani e cea mai adecvată de a începe educație formală, obligatorie. Asta nu înseamnă să nu oferi cât mai multe oportunități de învățare de la cea mai fragedă vârstă, dimpotrivă. Obligativitatea grădiniței, însă, nu aduce valoare adăugată, mai degrabă creează o presiune inutilă, atât pe părinți, cât și pe copii. E însă o modă în țara asta să produci schimbări și să le numești reformă. Eu atrag atenția că numai schimbările care aduc valoare adăugată pot fi numite reforme, celelalte- produc haos.
Rep: Care este miza pentru un asemenea proiect legislativ?
Mircea Miclea: Ar trebui întrebați, mai întâi, cei care îl susțin. Nu știu de ce îmi vine în cap, acum, o vorbă din popor: “să te ferească Dumnezeu de prostu’ harnic”…
Rep: Vi se pare buna ideea din Legea Educației de a trece clasa a IX-a la gimnaziu?
Mircea Miclea: Da, de aceea am și susținut-o. Am avut mai multe argumente științifice ca să o susțin:
- a) sistemul finlandez, pe care îl studiasem în amănunțime așa funcționa, și funcționa cel mai bine din Europa.
- b) datele arătau că cea mai mare părăsire timpurie a școli, circa 20%, se făcea la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a, pentru că mulți dintre cei de la țară, care picau examenul național, nu mai continuau școala, deci aducerea acestei clase la gimnaziu garanta cel puțin încă un an de școală și, deci, reducerea abandonului timpuriu
- c) era total ilogic să dai examen după 8 clase, când legea prevedea că sunt obligatorii 10 clase. Soluția mai logică, și, repet, aplicată și în Finlanda, era de a crea clasa pregătitoare ca obligatorie, de a adaugă 9 ani de învățămînt primar și gimnazial, deci a avea 10 ani obligatoriu. Ajungeai la 16 ani, dădeai examen, la final de ciclu obligatoriu (mult mai logic), și puteai continua să studiezi sau să lucrezi, sau să faci o școală profesională.
Mai erau și alte argumente, dar sunt mai complicate și nu are rost să le menționez aici. Am explicat de mai multe ori asta. Degeaba. A venit guvernul Ponta și a ras totul din pix, că așa au vrut mușchii lor. Acum observ că, pe la Președenție și chiar pe la minister sunt unii care se gândesc să aducă iar clasa a IX-a la gimnaziu. Păi soluția era scrisă în lege, de acum 8 ani, de ce i-am pierdut? Te apucă râsu-plânsu…
Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004- noiembrie 2005, fost președintele comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. Pasul al doilea al comisiei prezidențiale pe educație de la acea vreme a fost Pactul național pe educație, care în 2008 a fost semnat de toate partidele politice. Iar pasul al treilea a fost transformarea Raportului prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea este și acum în vigoare, deși modificată major de guvernele PSD.
Daniel Funeriu: Obligativitatea învățământului după vârsta de 16 ani este ilogică.
Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a declarat următoarele: “Din punctul meu de vedere, obligativitatea învățământului de la 5 ani e un lucru bun, însă obligativitatea învățământului după vârsta de 16 ani este ilogică: ai dreptul la muncă la 16 ani“.
“Nu pot să nu observ cum cei care în 2011 vă spuneau că nu e bună clasa pregătitoare azi scad și mai mult vârsta învățământului obligatoriu. Deci îmi dau dreptate, dar i-au mințit pe români”, a declarat Funeriu.
Daniel Funeriu este chimist cu doctoratul obținut sub îndrumarea unui nobelist, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2009 – februarie 2012, în mandatul său a trecut Legea Educației din 2011 prin care au fost introduse clasa pregătitoare și camerele de supraveghere la Bacalaureat.
Alexandra Anton, specialist în știinţele educaţiei: o astfel de mimare a reformei din cifre e mult mai simplu de făcut
Alexandra Anton, specialist în știinţele educaţiei, absolventă a Universității Turku din Finlanda, a aplicat modelul preșcolar finlandez în România.
Rep: Ce părere aveți despre scăderea vârstei școlare și obligativitatea grădiniței?
Alexandra Anton: Evident, integrarea timpurie în colectivitate este o idee bună. Ideea ar fi și mai bună dacă ne-am fi asigurat deja că în actuala formulă avem maxim de retenție școlară și că în paralel cu pregătirea temeinică a profesorilor (gradul lor de pregătire pedagogică a scăzut vertiginos în vreme ce numărul anilor de învățământ obligatoriu a crescut), introducem profesori de sprijin.
Firește, o astfel de mimare a reformei din cifre e mult mai simplu de făcut. O reformă articulată pe indici de calitate durează mai mult și rezultatele nu se văd într-un mandat. Dar când în ultimii 30 de ani a existat coerență în implementarea deciziilor din educație? Atât de rar s-a întâmplat, încât am uitat cum arată o reformă de fond – o știm pe cea de formă. Ce vedem acum e o reformă de formă! Când Parlamentul decide că ne va impune ceva, nu trebuie să știe și cum o va face?
Avem deja 11 ani de învățământ obligatoriu. L-am putea face și pe toată durata vieții, căci impactul este oricum nul dacă nu este coroborat cu alte decizii. Parlamentarii noștri știu oare că rata analfabetismului funcțional și rata abandonului școlar dau peste cap toți acești ani obligatorii de școală?
Decât puțin și prost, mai bine mult și fără rost. Ce anume va face Parlamentul pentru a reduce rata analfabetismului funcțional sau pe cel al abandonului? Cum îi va “obliga” pe copii nu doar să meargă la grădiniță la 5 ani, ci și să nu abandoneze la finele școlii primare? Obligativitatea fără gratuitate și servicii sociale, fără pedagogi bine instruiți și condiții optime de învățare e doar un slogan trist.
Pe mine nu mă afectează în mod direct, dar constat cu tristețe o aglomerare tembelă (scuzați termenul academic) în grădinițe și școli. Să vezi 38 de copii de 4 ani într-o singură sală cu un singur profesor sau 32 de copii de 6 ani (clasă pregătitoare) în niște condiții de-a dreptul inumane (printre bănci, scaune, ghiozdane și geci) e groaznic!
Mă tem că această obligativitate, combinată cu închiderea de grădinițe și școli, cu reducerea de personal aferentă, nu va face decât să-i înrobeze pe copii și mai devreme într-un sistem de învățământ al trecutului – nici măcar al prezentului și nici pe departe care să inspire entuzism pentru viitor. Dar câți parlamentari știu asta? Câți intră în școli și văd dezastrul? Cât fac efectiv ceva ca să nu ne tâmpim, încet și sigur, copiii?
sursa: edupedu.ro
