Istoricii clujeni au discutat de corectitudinea utilizării formulei „mica unire”

Oportunitatea folosirii denumirii de ‘unire mică’ pentru a defini Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 precum şi alte aspecte mai puţin cunoscute de public legate de alegerea, acum 160 de ani, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti au fost discutate, miercuri, de cercetători în istorie din Cluj.

Discuţia a fost prilejuită de curatorii expoziţiei ‘Românii spre Marea Unire’, deschisă în preajma Centenarului la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT).

Istoricul Ioan Bolovan a explicat cu această ocazie că unirea de la 1859 s-a realizat în condiţiile în care elitele şi liderii politici de la Bucureşti şi Iaşi şi-au asumat un mare risc, dar au câştigat. Acesta a mai explicat că ziua de 24 ianuarie 1859 este importantă pentru că a fost un moment în care s-au coagulat, deopotrivă, energiile elitelor şi ale mulţimii.

„Fără prezenţa, în zilele anterioare zilei de 24 ianuarie, pe Dealul Mitropoliei, a câtorva zeci de mii de bucureşteni mobilizaţi, fireşte de intelectuali, dar şi fără un consens al elitei politice, nu ar fi fost realizabilă unirea, poate impropriu spus Unirea Mică, Unirea de la 1859. (…) În 1859 ca şi în anii următori, elitele româneşti au fost responsabile, au riscat şi au câştigat. Au riscat pentru că au încercat să profite de o prevedere a Convenţiei de la Paris pe care marile puteri au elaborat-o în 1858, un fel de constituţie a Principatelor Române, care prevedea, fireşte, o unire incompletă, cu doi domni, cu două capitale, cu două guverne. Dar un lucru a fost important, că elitele au riscat ştiind că marile puteri nu vor putea să ajungă la un consens şi să intervină militar pe teritoriul principatelor, aşa cum au făcut-o sute de ani, fără acordul tuturor. Ori acordul acesta al tuturor celor şapte puteri era greu de obţinut şi într-adevăr liderii politici şi de la Bucureşti şi de la Iaşi au riscat şi au câştigat”, a explicat prorectorul Universităţii Babeş- Bolyai, istoricul Ioan Bolovan.

Cercetătorii au discutat astfel diferite aspecte legate de unirea de la 1858, respectiv felul în care acest eveniment se reflectă în corespondenţa intelectualilor vremii, dar şi a oamenilor simpli din Ardeal, precum şi despre modul în care ar trebui lărgite cercetările, iar apoi comunicate către public.

„Acest eveniment îl marcăm printr-o masă rotundă în care cercetători şi specialişti în domeniu vor încerca să aducă în atenţia publicului câteva aspecte mai deosebite legate de unirea din 1959. Sunt cele legate de terminologia istorică, cum folosim termenul de Mică Unire, de Unirea Principatelor sau cum vedem alegerea lui Cuza, de ce Cuza şi nu altcineva. Sunt multe subiecte şi teme care pot fi dezbătute” a spus şi Horaţiu Bodale, curatorul expoziţiei ‘Românii spre Marea Unire’.

O sală din cadrul expoziţiei este dedicată acestui moment important din istoria României, aici fiind expuse, printre diferite documente şi fotografii, şi urnele de vot folosite acum 160 de ani.

La masa rotundă organizată de MNIT au participat istorici de la Institutul de Istorie ‘George Bariţiu’ al Academiei Române, de la Arhivele Naţionale ale României – Filiala Cluj şi de la UBB.

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.