Pericolul Articolului 7 pentru România

Parlamentul European a acuzat parcursul iliberal din ultimii ani al Ungariei și a adoptat miercuri o rezoluție care declară că valorile de bază ale democrației europene sunt amenințate în mod sistematic. Ungaria este al doilea stat membru, după Polonia, împotriva căruia procedura Articolului 7 este demarată în ultimul an, semn clar că UE nu mai are răbdare cu cei care încearcă să o submineze chiar din interior.

După declanșarea „opțiunii nucleare“ a procedurii disciplinare prevăzute de Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, România riscă să fie următorul stat membru vizat, dacă guvernarea PSD-ALDE își continuă atacurile împotriva statului de drept.

România – pe o traiectorie periculoasă

Acțiunile antijustiție din ultimele 20 de luni ale Coaliției PSD-ALDE, care au culminat cu atacul împotriva propriilor cetățeni de pe 10 august, au înscris, din păcate, și România în „clubul țărilor-problemă“ din UE.

Acest lucru este vizibil din declarațiile publice tot mai dese ale înalților oficiali europeni, care observă derapajele actualei guvernări:

  • „Unii chiar din interior vor să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european: Polonia, Ungaria, România, noul guvern italian“, spunea comisarul pentru buget, Günther Oettinger, săptămâna trecută;
  • „Vreau să cer Guvernului României să înceteze să pună în pericol lupta contra corupției, pentru că această situație afectează procesul luării de decizii pentru accederea în Spațiul Schengen nu numai pentru România, ci și în cazul Bulgariei și al Croației“, a spus ieri liderul celui mai mare grup politic din Parlamentul European (EPP), Manfred Weber, cel care este creditat cu cele mai mari șanse să fie următorul președinte al Comisiei Europene;
  • Pe 10 octombrie, Parlamentul European va organiza o dezbatere legată de violența instituțiilor statului român de pe 10 august, în urma unei decizii unanime a președinților de grupuri politice.

Toate aceste semnale prefigurează trecerea la acțiuni instituționale împotriva României, dacă ele nu vor fi luate în seamă.


Ce este Articolul 7 si de ce este de temut?

Articolul 7

(1)   La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la Articolul 2 de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

(2)   Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la Articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

(3)   În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la Alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice. Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.

(4)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul Alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.

(5)   Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la Articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Procedura disciplinară descrisă în articolul 7 nu este denumită degeaba “arma nucleară”: poate duce la cea mai serioasă sancțiune politică aplicabilă unui stat membru, suspendarea dreptului de a vota. Un astfel de scenariu este aproape echivalent cu excluderea din UE, din moment ce statul membru nu ar mai avea nicio influență în procesul decizional comunitar.

Drumul până la această sancțiune extrem de dură nu este simplu sau rapid, dar primul pas (cel care a fost făcut pentru Polonia și Ungaria) este deja un semnal politic extrem de important și o pată pe reputația internațională a țărilor în cauză. Însăși aflarea într-o astfel de situație duce la izolare și scăderea credibilității și, în mod evident, la scăderea influenței politice.

Într-un moment crucial pentru prezentul și viitorul proiectului european, când se decide bugetul pentru 2021-2027 și viziunea post-Brexit, România nu își poate permite să se auto-excludă din dezbateri și să se auto-marginalizeze.


De ce este și România în vizor?

Răspunsul la această întrebare nu poate surprinde pe nimeni: de când a preluat guvernarea, Coaliția PSD-ALDE nu face decât să se îndepărteze de valorile europene prin atacurile susținute asupra statului de drept și încercările de a opri lupta anticorupție.

La o simplă parcurgere a motivelor invocate de raportul Parlamentului European pentru declanșarea Articolului 7 în cazul Ungariei, observăm că multe dintre ele ar putea fi aplicate foarte ușor și în cazul României:

  • Atacuri asupra independenței justiției, în special a independenței judecătorilor și procurorilor, asupra cărora au atras atenția și Comisia de la Veneția și GRECO,
  • Nivel foarte ridicat al corupției și calitate foarte scăzută a guvernării,
  • Pași făcuți în direcția limitării dreptului la libertatea de întrunire și asociere,
  • Slăbirea separației puterilor în stat,
  • La punctul 11, guvernul maghiar este acuzat că folosește în mod abuziv consultările naționale, dezinformând populația, inclusiv prin atacuri directe asupra Uniunii Europene și a unui așa-zis „Plan Soros“ (sună cunoscut, nu?).

Probabil singurul lucru care salvează deocamdată România este faptul că va prelua președinția Consiliului UE peste doar câteva luni. Problemele de imagine pe care le-ar crea o situație în care țara care asigură președinția rotativă este în același timp acuzată că încalcă valorile europene sunt mult prea mari.

Însă nu trebuie să ne amăgim: de la 1 iulie 2019, ștafeta va fi predată Finlandei și nu este deloc exclus ca la anul, pe vremea aceasta, România să fie și ea pusă la colț, alături de Ungaria și Polonia, dacă nu se schimbă nimic între timp.

Ce este de făcut?

Sprijinul românilor pentru Uniunea Europeana și valorile care o reprezintă este unul din cele mai puternice din Europa, cu aproape două treimi dintre români simțindu-se atașați sau foarte atașați de UE. Ce fac PSD și ALDE nu este nici în interesul românilor și nici nu este reprezentativ pentru ce își doresc.

Este esențial ca la următoarele alegeri europarlamentare, de la sfârșitul lui mai 2019, românii să-și aleagă reprezentanți care să readucă România pe drumul său european natural, aproape de nucleul Uniunii Europene și nu la periferia sa.

* Material de Andrei Ion, membru în Comunitatea tematică România în UE, expert pe fonduri europene

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.