ACTUALITATE, DIN TRANSILVANIA, Uncategorized

Primăria Tîrlișua, executată silit în baza unei sentințe ce vizează comunicarea informațiilor de interes public

S-a întâmplat în primăvara acestui an. Primăria Tărlișua (județul Bistrița-Năsăud) a fost obligată de instanță să comunice informații de interes public și să plătească cheltuieli de judecată (1500 lei) după ce, sistematic, a încălcat legea (544/2001) refuzând să furnizeze, de bunăvoie, aceste informații.

Sătulă să cer informații publice Primăriei comunei Tîrlișua, să mi se răspundă în bătaie de joc ori să nu primesc răspuns, în toamna anului trecut, am chemat în instanță această instituție publică solicitând furnizarea Procesul verbal nr. 600/01.03.2016 de recepție a lucrărilor din cadrul proiectului cu finanțare europeană ,,Lucrări de amenajare a cursurilor de apă necadastrate în comuna Tîrlișua” (măsura 125 c) și plata cheltuielilor de judecată.

Justiția și-a făcut treaba și, prin Sentința civilă nr. 267/11.10.2019 a Tribunalului Bistrița-Nasaud, Primăria Tîrlișua a fost obligată să-mi furnizeze procesul verbal solicitat și să-mi plătească cheltuielile de judecată (avocat) în cuantum de 1500 lei. Evident, explicațiile  Primăriei Tîrlișua n-au ținut în instanță, sentința reținând faptul că susținerile acestei instituții publice nu sunt pertinente și nu pot fi luate în considerare.

Cum această instituție nu a binevoit să respecte, de bunăvoie, nici decizia instanței, am așteptat două luni după care am apelat la un executor judecătoresc pentru a pune sentința civilă în executare. Astfel, prin încheierea civilă nr. 215/CC/2020 a Judecatoriei Beclean instanța a dispus executarea silită a Primăriei Tîrlișua care s-a achitat în cele din urmă de obligația stabilită de înstanța de judecată.

În plus, Primăria Tîrlișua a fost obligată să plătească cheltuielile de executare silită și cheltuielile avocatului care a reprezentat instituția în instanță. Nu cunosc cuantumul acestora, chitanțele respective nu se află printre actele de la dosar ce pot fi consultate online, dar, cu siguranță, aceste cheltuieli se ridică la cel puțin  încă 1500 lei.  Bani care, alături de cei 1500 lei plătiți mie, puteau să fie folosiți în altă parte, la educație sau în asistență socială, de exemplu, unde este nevoie întotdeauna de resurse financiare.

Evident, acești bani provin din bugetul local al comunei, nu-mi imaginez că primarul (ce trebuie să fie la curent cu toate activitatea din primăria pe care o conduce și cu înscrisurile pe care le întocmesc sau pe care  ,,uită” să le întocmească angajații) sau funcționarul public ce răspunde de furnizarea informațiilor de interes public (și pe care site-ul comunei nu-l ,,dezvăluie”), văzând că au greșit, au adus bani de acasă pentru a plăti aceste cheltuieli. În altă ordine de idei, întrebat cine va plăti banii aferenți unor hotărâri judecătorești în litigii pierdute de Primăria Tîrlișua, primarul comunei declara, pentru o televiziune locală: ,,cine va spune instanța”. Binențeles, instanța a spus ca acești bani să fie plătiți de primărie, deoarece primăria este instituția publică căreia m-am adresat  să-mi furnizeze informațiile de interes public, ca urmare, aceasta a fost parte în proces, nu vreun angajat al primăriei care n-a binevoit să respecte legea 544/2001.

În altă ordine de idei, revenind la procesul verbal pe care l-am solicitat, acesta face parte din încercarea subsemnatei de a descoperi pe teren barajele deversoare construite pe 5 văi necadastrate ale comunei printr-un proiect european. Potrivit proiectului, pe fiecare dintre cele 5 văi cuprinse în proiect trebuiau executate un anumit număr de baraje deversoare. De exemplu, pe Valea Oarzina unde am copilărit, trebuiau executate 3 baraje deversoare cu înalțimea de 1 metru fiecare.

Cu toată strădania mea, pe teren nu am găsit decât două astfel de, să le zicem, baraje, căci seamănă mai debrabă cu niște trepte de beton, ce nu are înălțimea de 1 m (ci 60 cm). Am solicitat procesul verbal al recepției, gândindu-mă că poate au avut loc modificări ale proiectului, dar, după ce l-am obținut prin executare silită, am constatat că lucrările recepționate sunt conform proiectului, în ce privește numărul și înalțimea barajelor deversoare de pe cele 5 văi, Așa că, mă gândesc să-mi intensific din nou căutările în teren, poate-poate voi găsi în teren cele 3 baraje cu înălțimea de 1 metru de pe Oarzina, care văd că nu se lasă descoperite.

Dincolo de toate acestea, întrebarea principală e următoarea: de ce refuză Primăria Tîrlișua, sistematic, de ani de zile, să mă lămurească cu modul în care au fost executate barajele deversoare pe cele 5 văi necadastrate? Dacă acestea există  în teren, conform proiectului (în numărul și cu înălțimea din proiect, pe fiecare vale), de ce tace Primăria Tîrlișua și nu aduce dovezi irefutabile în acest sens? Dacă acele baraje nu există pe teren, de ce tac toate instituțiile publice sesizate înclusiv public de subsemnata?  Vorbim de baraje deversoare cu rol de atenuare a inundațiilor în comuna în care, la 20 iunie 2006, 13 oameni au pierit în valuri. Și, unde, în acest an, inclusiv pe unele dintre cele 5 văi ce au făcut obiectul proiectului de amenajare, apele au iesit, din nou, din matcă inundând terenuri agricole.

Astea sunt fapte, restul vorbe. Unele din campania electorală ce stă să înceapă. Sens în care, mi-aș dori să văd un candidat (la primăria/consiliul local Tîrlișua sau la CJ Bistrița-Năsăud) din opoziție sau de la putere, că vine pe teren să constate modul de implementare a Lucrări de amenajare a cursurilor de apă necadastrate în comuna Tîrlișua” (măsura 125 c) și că înaintează instituțiilor/organelor competente concluziile celor observate la fața locului. Până atunci, Dumnezeu să ferească Tîrlișua de inundații comparabile cu cele din anul 2006!

Cristina Rusu

Foto copertă: Primăria Tîrlișua-Facebook