S-a născut pe 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni – Târgu Jiu şi a căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, pe 22 august 1917 în bătălia de la Mărășești, din timpul Primului Război Mondial.
Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina a participat pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina a decis că trebuie să slujească țara în locul lui.
A fost răsplătită pentru curaj cu diferite distincții militare și ridicată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie. În seara zilei de 22 august 1917, în zona Dealul Secului-Muncel, unități române, printre care și plutonul comandat de Ecaterina Teodoroiu, sunt atacate de unități germano-austro-ungare. În fruntea plutonului său, eroina de pe Jiu cade eroic lovită de două gloanțe, ultimele ei cuvinte au fiind „Înainte băieți, sunteți cu mine!”
A fost înmormântată în 23 august 1917, în valea Zăbrăuciorului, alături de căpitanul Dumitru Morjan, gorjean căzut la datorie cu o zi înainte, în fruntea Companiei a 6-a, iar după război, la 9 iunie 1921, cu ocazia sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu”, osemintele acestia au fost mutate la Târgu-Jiu.
