Despre oameni noi în politică

Despre oameni noi în politică, fiindcă în rest sunt buni cei vechi, cu experienţă.  Corneliu Coposu nu s-ar califica astăzi pentru politică după opinia multora. Ar fi vechi.

Sloganul „Oameni noi în politică” mi se pare depăşit, ca de altfel şi acţiunea în sine, care e pur electorală.

La ultimele trei rânduri de alegeri parlamentare am avut parte de mulți oameni noi, iar rezultatele le vedem. Noi sunt și astăzi, fiindcă de majoritatea dintre ei n-a auzit nimeni. Liviu Dragnea a pus pe liste peste 70% oameni noi. Sigur că nu a făcut precizarea dacă ei se află primii pe listă sau ultimii. PSD e tot mai nou. L-au avut pe Iliescu, Văcăroiu, Năstase, Geoană, Ponta, iar acum Dragnea. Va veni unul nou în 2021, cel târziu. Europarlamentarii PSD sunt atâta de noi, că nimeni nu ştie cum arată.

Împăunarea acesta cu oameni noi și tineri mi se pare, până la urmă, irelevantă. Şi tinerețea e prezentată în cazul unor candidați ca argument suprem, ceea ce este un clişeu şi o simplă lozincă. E tânăr, e bun și gata. Am mai experimentat cu mulți tineri după anii 2000, iar rezultatele sunt catastrofale. Îi știm cu toții și pe Ponta și pe toți. Nu că n-ar fi tineri de ispravă în societate. E plină țara și sper ca acești tineri onești și profesioniști să facă pasul în politică.

Se impune însă o întrebare firească. Pe oamenii aceștia, de o foarte mare calitate, ar fi bine să-i vedem un pic ca să putem și noi să vedem de ce sunt în stare. Nu negăm faptul că unii sunt buni medici sau artiști. Însă semnul egalității nu se poate pune între a fi bun inginer sau prezentator TV și a fi bun om în politică și administrație. Mai trebuie vorbit de moralitatea persoanelor alese, de ce vor să facă acolo și de alte lucruri.

România are şi foarte mulţi oameni cu vârste între 40 şi 50 de ani, care au exersat politica şi care n-au furat şi n-au minţit. Eu cred că sunt foarte buni pentru politică, poate cei mai buni, fiindcă experienţa acestor ani de tranziţie poate fi extrem de folositoare. Fenomenele politico-sociale sunt extrem de complexe astăzi. Sau experienţa nu mai contează deloc? Am văzut şi pe unii prin presă foarte porniţi pe schimbarea tuturor din politică. Păi eu zic să-i schimbăm şi pe ei şi pe patroni. Oricum peste 90% dintre ei tot de stat sunt plătiți.  Sau aici doar îngerii sau perindat? Adică cei care aduc osanale baronilor de decenii sunt buni pentru țară?

Nu sunt oamenii noi mai buni. Sunt mulţi buni printre ei, dar sunt ca ceilalţi din societate. Mai mult, majoritatea care au stat pe margine n-au vrut să-şi coloreze imaginea proprie şi au fost şi cu unii şi cu alţii în politică. N-au ales grâul de neghină, ci au chefuit când cu unii când cu alţii şi acum sunt noi.

Mai e o categorie care ne spun foarte apăsat că s-au săturat de Dragnea, că vor face lucrurile măreţe de acum și că nu-i voie să se stea pe margine. Eu m-am săturat din 1992 de multe lucruri. Eram student şi multe nu-mi plăceau şi mulţi mă deranjau. Şi atunci guverna un patrulater roşu aprins. Mă deranjau mulţi politicieni, deşi în Parlament şi la guvernare erau oameni rezonabili chiar. Unul ca Ioan Gavra sau Valeriu Tabără de la PUNR mi se păreau indezirabili atunci, dar acum mi se par mult peste 95% dintre parlamentarii de astăzi. Revenind, cei care ne deranjează n-au apărut în februarie 2017. Ei au exersat mereu puterea la fel și sunt dintotdeauna cu mâinile pe butoane.

Aşadar, hai să promovăm oameni buni, în politică, în economie, în presă şi ne va fi mai bine.

Alin Seserman

Recommended For You

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.